Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: Principalul risc de inflație vine din conduita politicii fiscale și a celei de venituri

de Alexandra Pele , 5.8.2019

Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă, reiese din comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) cu privire la motivele care au determinat CA-ul băncii centrale să mențină dobânda cheie de politică monetară la 2,5% pe an.

”Avem un buget relativ tensionat, dar noi am observat și am încurajat tendința guvernului de a ține sub control ținta (…). Suntem preocupați, dar nu vedem lucrurile în negru”, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu privire la execuția bugetară din prima jumătate a anului, în contextul în care deficitul bugetar a ajuns la 2% din PIB.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea de la 2,7% în martie la 3,3% în iunie.

”Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește evoluția inflația, guvernatorul a precizat faptul că ritmul de creștere al creditării este inferior celui consemnat de PIB nominal, așa încât presiunile la adresa cererii agregate nu sunt generate de creditare.

”Creditarea crește în termeni nominali sub creșterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflația CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, n.r.), deci cea pe care o putem controla noi, în sus. (Creditarea, n.r.) Este un factor important în ceea ce privește cererea agregată, dar în condițiile în care crește sub creșterea PIB nominal, deci PIB real plus inflație, cu greu putem spune că este un factor inflaționist. Părerea mea este că măsurile macroprudențiale sunt principalul factor care a descurajat creditarea. Această realitate ne-a convins în bună măsură că a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creșterea cererii agregate nu este cea mai adecvată soluție”, a precizat Isărescu.

În acest context, banca centrală a preferat să se folosească de controlul strict al lichidității din piață.

Măsurile macroprudențiale implementate de BNR, prin care s-au introdus limite ale nivelului de îndatorare, au dus la o încetinire a ritmului de creștere al creditării, în special pe segmentul creditelor imobiliare.

”Mai bine ca lumea să fie atentă când apelează la un credit pe termen îndelungat”, a comentat guvernatorul.

În ceea ce privește evoluțiile de la nivel global, marcate de o încetinire a creșterii economice din zona euro, de relansarea unui ciclu de relaxare monetară din partea marilor bănci centrale ale lumii (BCE și Fed), dar și de evoluția războiul comercial dintre SUA și China, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că banca centrală nu are o atitudine de tipul ”wait and see” (să așteptăm și să vedem ce se întâmplă, n.r.) ci este ”cu arma la picior pentru că oricând pot avea loc mișcări”.

Principalele elemente care au stat în spatele deciziei BNR de a menține dobânda cheie de politică monetară:

1. Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8% , de la 4,1% în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului  I, când s-a situat la 4,03%, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor.

2. Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5%, de la 4,1% în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție  pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.

3. Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.

4. În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.

5. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019,  la 7,1% de la de 7,7% în trimestrul I, în condițiile continuării temperării  dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult