fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Mugur Isărescu: Principalul risc de inflație vine din conduita politicii fiscale și a celei de venituri

de Alexandra Pele , 5.8.2019

Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă, reiese din comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) cu privire la motivele care au determinat CA-ul băncii centrale să mențină dobânda cheie de politică monetară la 2,5% pe an.

”Avem un buget relativ tensionat, dar noi am observat și am încurajat tendința guvernului de a ține sub control ținta (…). Suntem preocupați, dar nu vedem lucrurile în negru”, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu privire la execuția bugetară din prima jumătate a anului, în contextul în care deficitul bugetar a ajuns la 2% din PIB.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea de la 2,7% în martie la 3,3% în iunie.

”Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește evoluția inflația, guvernatorul a precizat faptul că ritmul de creștere al creditării este inferior celui consemnat de PIB nominal, așa încât presiunile la adresa cererii agregate nu sunt generate de creditare.

”Creditarea crește în termeni nominali sub creșterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflația CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, n.r.), deci cea pe care o putem controla noi, în sus. (Creditarea, n.r.) Este un factor important în ceea ce privește cererea agregată, dar în condițiile în care crește sub creșterea PIB nominal, deci PIB real plus inflație, cu greu putem spune că este un factor inflaționist. Părerea mea este că măsurile macroprudențiale sunt principalul factor care a descurajat creditarea. Această realitate ne-a convins în bună măsură că a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creșterea cererii agregate nu este cea mai adecvată soluție”, a precizat Isărescu.

În acest context, banca centrală a preferat să se folosească de controlul strict al lichidității din piață.

Măsurile macroprudențiale implementate de BNR, prin care s-au introdus limite ale nivelului de îndatorare, au dus la o încetinire a ritmului de creștere al creditării, în special pe segmentul creditelor imobiliare.

”Mai bine ca lumea să fie atentă când apelează la un credit pe termen îndelungat”, a comentat guvernatorul.

În ceea ce privește evoluțiile de la nivel global, marcate de o încetinire a creșterii economice din zona euro, de relansarea unui ciclu de relaxare monetară din partea marilor bănci centrale ale lumii (BCE și Fed), dar și de evoluția războiul comercial dintre SUA și China, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că banca centrală nu are o atitudine de tipul ”wait and see” (să așteptăm și să vedem ce se întâmplă, n.r.) ci este ”cu arma la picior pentru că oricând pot avea loc mișcări”.

Principalele elemente care au stat în spatele deciziei BNR de a menține dobânda cheie de politică monetară:

1. Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8% , de la 4,1% în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului  I, când s-a situat la 4,03%, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor.

2. Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5%, de la 4,1% în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție  pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.

3. Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.

4. În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.

5. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019,  la 7,1% de la de 7,7% în trimestrul I, în condițiile continuării temperării  dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult