Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: Principalul risc de inflație vine din conduita politicii fiscale și a celei de venituri

de Alexandra Pele , 5.8.2019

Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă, reiese din comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) cu privire la motivele care au determinat CA-ul băncii centrale să mențină dobânda cheie de politică monetară la 2,5% pe an.

”Avem un buget relativ tensionat, dar noi am observat și am încurajat tendința guvernului de a ține sub control ținta (…). Suntem preocupați, dar nu vedem lucrurile în negru”, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu privire la execuția bugetară din prima jumătate a anului, în contextul în care deficitul bugetar a ajuns la 2% din PIB.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea de la 2,7% în martie la 3,3% în iunie.

”Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește evoluția inflația, guvernatorul a precizat faptul că ritmul de creștere al creditării este inferior celui consemnat de PIB nominal, așa încât presiunile la adresa cererii agregate nu sunt generate de creditare.

”Creditarea crește în termeni nominali sub creșterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflația CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, n.r.), deci cea pe care o putem controla noi, în sus. (Creditarea, n.r.) Este un factor important în ceea ce privește cererea agregată, dar în condițiile în care crește sub creșterea PIB nominal, deci PIB real plus inflație, cu greu putem spune că este un factor inflaționist. Părerea mea este că măsurile macroprudențiale sunt principalul factor care a descurajat creditarea. Această realitate ne-a convins în bună măsură că a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creșterea cererii agregate nu este cea mai adecvată soluție”, a precizat Isărescu.

În acest context, banca centrală a preferat să se folosească de controlul strict al lichidității din piață.

Măsurile macroprudențiale implementate de BNR, prin care s-au introdus limite ale nivelului de îndatorare, au dus la o încetinire a ritmului de creștere al creditării, în special pe segmentul creditelor imobiliare.

”Mai bine ca lumea să fie atentă când apelează la un credit pe termen îndelungat”, a comentat guvernatorul.

În ceea ce privește evoluțiile de la nivel global, marcate de o încetinire a creșterii economice din zona euro, de relansarea unui ciclu de relaxare monetară din partea marilor bănci centrale ale lumii (BCE și Fed), dar și de evoluția războiul comercial dintre SUA și China, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că banca centrală nu are o atitudine de tipul ”wait and see” (să așteptăm și să vedem ce se întâmplă, n.r.) ci este ”cu arma la picior pentru că oricând pot avea loc mișcări”.

Principalele elemente care au stat în spatele deciziei BNR de a menține dobânda cheie de politică monetară:

1. Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8% , de la 4,1% în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului  I, când s-a situat la 4,03%, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor.

2. Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5%, de la 4,1% în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție  pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.

3. Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.

4. În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.

5. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019,  la 7,1% de la de 7,7% în trimestrul I, în condițiile continuării temperării  dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult