Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă, reiese din comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) cu privire la motivele care au determinat CA-ul băncii centrale să mențină dobânda cheie de politică monetară la 2,5% pe an.
”Avem un buget relativ tensionat, dar noi am observat și am încurajat tendința guvernului de a ține sub control ținta (…). Suntem preocupați, dar nu vedem lucrurile în negru”, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu privire la execuția bugetară din prima jumătate a anului, în contextul în care deficitul bugetar a ajuns la 2% din PIB.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea de la 2,7% în martie la 3,3% în iunie.
”Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, alături de ajustările în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, se arată în comunicat.
În ceea ce privește evoluția inflația, guvernatorul a precizat faptul că ritmul de creștere al creditării este inferior celui consemnat de PIB nominal, așa încât presiunile la adresa cererii agregate nu sunt generate de creditare.
”Creditarea crește în termeni nominali sub creșterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflația CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, n.r.), deci cea pe care o putem controla noi, în sus. (Creditarea, n.r.) Este un factor important în ceea ce privește cererea agregată, dar în condițiile în care crește sub creșterea PIB nominal, deci PIB real plus inflație, cu greu putem spune că este un factor inflaționist. Părerea mea este că măsurile macroprudențiale sunt principalul factor care a descurajat creditarea. Această realitate ne-a convins în bună măsură că a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creșterea cererii agregate nu este cea mai adecvată soluție”, a precizat Isărescu.
În acest context, banca centrală a preferat să se folosească de controlul strict al lichidității din piață.
Măsurile macroprudențiale implementate de BNR, prin care s-au introdus limite ale nivelului de îndatorare, au dus la o încetinire a ritmului de creștere al creditării, în special pe segmentul creditelor imobiliare.
”Mai bine ca lumea să fie atentă când apelează la un credit pe termen îndelungat”, a comentat guvernatorul.
În ceea ce privește evoluțiile de la nivel global, marcate de o încetinire a creșterii economice din zona euro, de relansarea unui ciclu de relaxare monetară din partea marilor bănci centrale ale lumii (BCE și Fed), dar și de evoluția războiul comercial dintre SUA și China, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că banca centrală nu are o atitudine de tipul ”wait and see” (să așteptăm și să vedem ce se întâmplă, n.r.) ci este ”cu arma la picior pentru că oricând pot avea loc mișcări”.
Principalele elemente care au stat în spatele deciziei BNR de a menține dobânda cheie de politică monetară:
1. Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna iunie până la 3,8% , de la 4,1% în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului I, când s-a situat la 4,03%, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor.
2. Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5%, de la 4,1% în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale). În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.
3. Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.
4. În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.
5. Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019, la 7,1% de la de 7,7% în trimestrul I, în condițiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s‑a majorat la 66,6% (maximul perioadei post iunie 1996).
