Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a lansat acuzaţii dure la adresa politicii de încurajare a consumului, care a dezechilibrat economia şi duce la finanţarea de locuri de muncă în străinătate, în condiţiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile în ultimii doi ani.
România se confruntă de circa doi ani cu o creștere mai rapidă a importurilor, pe fondul stimulării consumului, în contextul în care IMM-urile au o mare nevoie de credite de investiții, iar băncile trebuie să fie mai eficiente în acordarea acestor credite, potrivit guvernatorului BNR
„Există riscul ca invesţiile să nu fie finanţate (…) Există o atmosferă proastă, de neîncredere. Dacă nu vom finanţa invesţiile, ele nu au cum să crească, nu avem cum să ieşim din acest dezechilibru. Importurile cresc mai repede decât exporturile de doi ani, este clar că economia este uşor dezechilibrată, ca să nu zic mai multe. Prin finanţarea consumului, finanţăm locuri de muncă în exterior. Există un potenţial substanţial de creditare dacă reformele struturale vor face bancabile mai multe companii”, a declarat Mugur Isăreescu, citat de Agerpres, într-o conferință de presă organizată de BNR și Banca Europeană de Investiții (BEI).
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a avertizat că, deşi finanţarea întreprinderilor este scăzută, nu pledează „pentru creşterea creditării aşa, ca să avem creditare mai mare. Nu facem nimic, decât să pregătim o nouă criză”.
„Când creditul finanţează investiţii eficiente, el contribuie la creşterea producţiei potenţiale. Ceea ce spunem noi că lipseşte acum. Se stimulează prea mult consumul şi PIB-ul potenţial este lăsat în urmă. Avem un gap negativ. Acest gap negativ înseamnă un potenţial de dezechilibre, că se manifestă pe partea externă a balanţei de plăţi, că se manifestă în inflaţie viitoare nu este bine să stimulăm consumul cu mult peste ceea ce produce economia”, a declarat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Leul „este unde trebuie”
Românii nu ar trebui să se îngrijoreze şi să creadă că leul se va deprecia continuu, a mai spus guvernatorul băncii centrale.
„Nu suntem noi românii un caz unic şi nici nu trebuie să mai credem ba că suntem o ţară cu inflaţie care nu se putea rezolva, ba că leul se va deprecia continuu. Uitaţi că am avut inflaţie negativă, chiar dacă a fost determinată de unele politici fiscale. Inflaţia este scăzută. Leul nu se depreciază. Este unde trebuie. Cred că am scăpat de foarte multe marote, idei fixe ale trecutului şi suntem o ţară normală, europeană, să spunem aşa. Şi în domeniul politic şi social nu suntem departe de o anumită frecvenţă, poate suntem mai emoţionali aşa”, a declarat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
De altfel, guventatorul BNR, Mugur Isărescu, declara în urmă cu două luni că „dacă vom considera că o mişcare de 1-2% este o depreciere, este o exagerare comparativ cu tensiunile interne şi internaţionale din primul trimestru“.
În februarie, când cursul depăşea pragul de 4,5 lei, guvernatorul spunea că „nu există loc de apreciere a cursului de schimb. Nu prea e loc, să nu spun că nu e loc deloc”.
Leul a pierdut pe piața interbancară 1,3% din valoarea sa faţă de euro de la începutul anului, pe piaţa interbancară, care este dominantă opinia că BNR nu va interveni pe piață decât după ce cursul face salturi bruște mai mari, peste 4,6 lei / euro.
Moneda naţională a atins marţi, pentru a treia oară în ultimele zile, cel mai slab nivel din ultimii cinci ani în raport cu euro, ajungând la o medie BNR de 4,5987 lei, miercuri.
Piaţa speculează în primul rând criza politică. Cel mai slab curs mediu BNR din istorie, de 4,6481 lei / euro, a fost înregistrat în 3 august 2012, în vremea unei alte crize politice, produsă din cauza referendumului de demitere a lui Traian Băsescu.
Erste Group Research și-a confirmat estimarea unui un curs de 4,62 lei / euro la sfârșitul anului şi, la criza politică, adaugă trei cauze fundamentale:
- deficitul de intrări de capital străin,
- creșterea deficitului de cont curent (în condițiile slabei atrageri de fonduri europene), dar și
- „retorica băncii centrale, nestimulatoare pentru aprecierea leului”.
La rândul lor, analiștii Băncii Transilvania estimează o medie anuală a cursului monedei naționale, de 4,54 lei / pe euro în 2017 și de 4,56 lei / euro în 2018.
UniCredit Bank se așteaptă ca „perechea (euro/leu n.r.) să continue să se tranzacţioneze cu o tendinţă ascendentă până când scena politică se va clarifica”.
Pe piața interbancară, euro varia relativ calm sub 4,60 lei, miercuri după prânz, cotând la 4,5985 lei la ora 13.05, când a fost anunțată media BNR.
Un răspuns
Domnul Isărescu nu realizează imposibilitatea acestui fapt. Nimeni dintre politicieni nu dorește dezvoltarea unei clase sociale mijlocii – nici PSD, care nu vrea apariția unei pături sociale cu ținte clare de dezvoltare, așa cum nu a dorit apariția unei pături țărănești puternice, ci a unor pauperi care abia supraviețuiesc din autoconsum (celălalt inamic inevitabil al PCR-PSD este societatea civilă), nici PNL care ar fi forțat de această clasă socială pe care în teorie o reprezintă, să acționeze decisiv împotriva unui adversar politic mult mai puternic – PCR-PSD.