Mugur Isărescu: „O frână bruscă după ce ai accelerat la maxim te scoate prin parbriz”. Formula de scădere a deficitului nu trebuie să încetinească creşterea

Măsurile de erducere  a deficitului bugetar trebuie să ducă la „o corecție sustenabilă, tolerată de economie, și care să nu ducă la încetinirea creșterii economice sau eventual la recesiune”, a declarat guvernatorul Băncii Naționale (BNR), miercuri, când a prezentat argumentele consiliului de administrație al BNR de menţinere a coordonatelor de politică monetară.

O creștere a impozitelor ar putea chiar să accentueze deficitul bugetar și, de aceea, BNR sprijină „abordarea pas cu pas a problemelor” de către guvern.

„Dacă apeși foarte tare pe accelerație nu e foarte indicat să apeși imediat la fel de puternic pe frână. Te poate scoate prin parbriz. Lucrăm cu Guvernul pentru a ieși o găsire înțeleaptă dintr-o situație deloc ușoară”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a evocat experiența anilor 2008-2009, când au fost încercate măsuri de reducere a veniturilor și pensiilor, nu s-a reușit și s-a ajuns la creșteri de TVA, care au adâncit deficitul.

„Ieșirea dintr-o politică pronunțat prociclică e foarte dificilă. (…) Nu va fi ușor să găsim acea formulă, acel mix de politici care să nu încetinească foarte tare creșterea economică. (…) Trebuie să ținem cont că avem un guvern minoritar și în societate s-a creat un sentiment că veniturile trebuie să crească”, a amintit Mugur Isărescu.

Alte declarații ale guvernatorului BNR

• Cu deciziile de azi (miercuri), BNR arată că este în aşteptare cu măsurile sale, ca să nu afecteze creşterea economică.
• Potenţialul de creştere economică este între 3 şi 4%.
• „Problema pensiilor nu este creşterea ci procentul acesteia.
• Nu trebuie să facem obsesie pe cifre biblice… creştere de 40% ca să rătăcim vreo 40 de ani…
• Cand economia creşte cu 4%, nu poate creşte altceva ceva cu 40%.
• „Voi renunţa la pensie, dacă măsura cumulării acesteia cu salariul va fi definitivă”
• Eliminarea supraaccizei şi actualizarea accizei are un impact asupra inflaţiei de circa 0,3%.
• Este necesară simplificarea sistemului fiscal. „Să nu mai stai cu inspectorul fiscal să vezi cât ai de plătit şi să ajungi şi prin tribunal”.
• BNR are în analiză măpsuri de stimulare a crşeteri economice, dar nu a consumului ci a producţiei, pentru a finanţa economia noastră și nu „frunoase stațiuni din Austria”.
• Nu mai trebuie descurajat crditul în valută, dar acesta este potrivit pentru exportatori, care au încasări în valută şi nu trebuie să suporte riscul valutar.
• Programele guvernamentale de tipul Prima Casă trebuie adaptate, si dedicate celor care într-adevăr nu pot să-şi cumpere prima oară o casă
• Guvernul şi BNR au reuşit ca într-o lună şi jumătate să asigure finanţarea unui exces de deficit bugetar de peste 1%, „ceea ce nu prea am mai văzut”.
• „BNR și eu personal am fost împotriva amânării plăților bugetare doar pentru a atinge un deficit de 3% . Astfel de amânări duc la formarea de arierate în lanț”.

Deciziile BNR

Evoluția inflației, a economiei și a deficituelor macroeconomice au determinat BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an şi la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).

Nu au fost modificate nici nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR îşi propune să influenţeze inflaţia prin „păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”.

Argumentele BNR

• Rata anuală a inflației IPC a urcat în noiembrie la 3,8 %, deasupra intervalului țintei, „în principal, majorării prețurilor legumelor și fructelor, dar și accelerării inflației de bază. IPC scăzuse în luna octombrie la 3,4 %, de la 3,5 % în luna septembrie.
• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în primele două luni din trimestrul IV, de la 3,4 % în septembrie, la 3,5 % în noiembrie, ușor peste nivelul prognozat.
• Creșterea CORE2 a reflectat influențele venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor materii prime agroalimentare și din ușoara depreciere a leului în raport cu euro, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor unitare cu forța de muncă.
• Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului 2019, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului pe orizontul apropiat de timp, la valori ușor inferioare celor evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2019.
• Creșterea economică a decelerat în Trimestrul 3 la 3 %, de la 4,4 % în trimestrul anterior.
• Contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas semnificativă, însă s-a redus vizibil (până la 3 puncte procentuale, în contextul anului agricol nefavorabil)
• Contribuția formării brute de capital fix de 5,9 puncte procentuale, a depășit-o pe cea a consumului gospodăriilor.
• Exportul net și-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunțate a creșterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii.
• Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în termeni anuali în sfera consumului, a investițiilor și a producției industriale în luna octombrie:
  • pe de o parte, menținerea unei dinamici ridicate a achizițiilor populației de bunuri și servicii și majorarea alertă a volumului lucrărilor de construcții, iar
  • pe de altă parte amplificarea contracției producției industriale, respectiv restrângerea comenzilor noi în industria prelucrătoare.
• Deteriorarea în termeni anuali a soldului balanței comerciale a încetinit în luna octombrie comparativ cu Trimestrul 3.
• Deficitul de cont curent și-a reaccentuat însă adâncirea, ca urmare a înrăutățirii balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a scăzut.
• Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se tempereze ușor în lunile octombrie și noiembrie – la 7,5 %, respectiv la 7,2 %, de la 7,7 % în luna septembrie –, media ei pe ansamblul celor două luni scăzând la 7,32 %, de la 7,9 % în Trimestrul 3.
• Decelerarea creditului s-a datorat exclusiv componentei în valută, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în noiembrie la 67,2 %, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

Incertitudinile şi riscurile crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile calendarului electoral intern. Tendința deficitului de cont curent rămâne de asemenea preocupantă.

Incertitudini generează și evoluția economiei zonei euro și a celei globale, pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și a vulnerabilităților unor piețe emergente, iar conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune rămân relevante.