La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Mugur Isărescu: Într-un singur loc nu poți să minți. La balanța de plăți. Spunem guvernului că tendințele deficitelor sunt nesustenabile

de Adrian N Ionescu , 9.5.2018

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în ușoară creştere proiecția privind indicele prețurilor de consum (IPC), până la 3,6% pentru finalul acestui an (3,5% – proiecția anterioară), mai ales ca urmare a menținerii tensiunilor macroeconomice.

În schimb, proiecția inflației pentru sfârșitul anului viitor a scăzut cu un punct de bază până la 3%.

„Până spre toamnă vom avea o relativă plafonare (a inflației – n.red.). Prețurile vor fi extrem de calme, cu excepția celor din aprilie, când avem (creşterea cu) tutunul”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia raportului de primăvară al băncii centrale asupra inflației.

Piaţa muncii, tensionată

Tendința creșterii deficitului de cont curent şi cea a creșterii salariilor, care menține excesul de cerere (inflaționist), sunt printre cele mai îngrijorătoare și ar fi singurele teme asupra cărora banca centrală și guvernul au diferențe de opinii, potrivit guvernatorului BNR.

„Piața muncii se menține tensionată în pofida diminuării creșterii salariilor. Aceasta este poate singura diferență de opinii dintre noi și guvern: atenție cât putem s-o ținem să nu se ducă prea mult în sus”, a spus Mugur Isărescu, precizând că discuțiile cu guvernul „sunt rezonabile”.

„Nu vrem să fim antrenați în jocuri politice”, a atras atenția guvernatorul BNR.

Contul curent, tendinţă nesustenabilă

Guvernatorul BNR a atras atenția că menținerea tendinței de creștere a deficitului de cont curent este nesustenabilă.

„Avem acum spre 4% (din PIB), nu este vorba de 14 – 15% ca în 2007 – 2008, atunci a fost criză, nu acum. (…) Ne certăm degeaba… Tendinţa există, dar nu este sustenabilă. Vorbim în termeni europeni, dacă nici aşa, atunci cum să mai vorbim altfel?”, a declarat Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu – declarațiile:

  • „Prefesorul Costin Murgescu spunea în anii ’80, când se minţea cu producţia şi cu mai multe: Într-un singur loc nu poţi să minţi: la balanţa de plăţi”.
  • Corecţiile în sus de preţuri administrate în energie, care au contribuit la creşterea inflaţiei până acum, „ar fi fost bine să aibă loc în 2015 – 2016, când aveam inflaţie negativă. Dar să împaci ciclul economic cu ciclul electoral este o problemă peste tot în lume nu numai la noi”.
  • Cine stabilește aceste prețuri (administrate)? Sunt reglementatori independenți. Guvernul spune că nu sunt sub ei, că sunt autorități de reglementare”.
  • Este greu să îți atingi ținta (de inflație) cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale în ultimii ani. Și când spun măsuri fiscale nu mă refer la actualul guvern, că aceste măsuri încă nu și-au produs efectele, ci la toate aceste măsuri fiscale care arată, ca să folosesc cuvintele președintelui (Klaus Iohannis), a țopăială în sus și-n jos, în sus și-n jos”.

  • „E foarte greu de lucrat, fiindcă noi lucrăm cu anticipații și toate aceste creșteri și scăderi mari de impozite înseamnă foarte mult. (…) Ambiţia ar fi prea mare să ai o inflaţie stabilă într-un cadru macroeconomic cu atâtea modificări fiscale”.
  • Nu cred că mai poate opri cineva creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Guvernul are drepate să întrebe: Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, tensiunile de pe piaţa muncii se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”.
  • „Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă sub carapacea economiei”.
  • Toate băncile centrale sunt prudente. Sa dea Dumenzeu să greșim și excedentul de cerere să nu fie atât de mare. (…) Asta se vede în deficitele externe”.
  • Aiureala că noi (BNR) am avea o politică prociclică. Cum – când scade creditarea?! (…) Intermedierea (bancară) este pe la 27%, cea mai mică din Europa.”
  • „Creditul, aici avem o problemă. Creditarea a crescut dar pe seama populației. Creditarea societăților întreprinderilor a scăzut destul de puternic. (…) Cauza: slaba capitalizare a companiilor. Numai 12.000 sunt bancabile. (…) Cum s-a ajuns aici? Iluzia că te capitalizezi prin credite te poate băga în faliment”.
  • „Nu apărăm băncile, ci soliditatea sistemului bancar, astfel încât economiile să fie protejate şi să se întoarcă în economie. Băncile au avocaţi, pot să se lupte în parlament şi să comunice”
  • Ungaria are dificultăţi pentru că a fost încurajată ostilitatea societăţii faţă de bănci. (…) Antagonizarea public-bănci nu a făcut bine.”
  • „Adevăratul comportament al debitorului este cel responsabil”.

Discuțiile privind retragerea guvernatorului

Cât privește eventuala nouă candidatură în funcție, guvernatorul BNR și-a invocat încăodată vârsta, dar nu a negat că ar mai putea accepta încă un mandat anul viitor.

„Anul viitor voi împlini 70 de ani și, din câte știu, nu aș mai putea fi profesor universitar (…), dar în înțelepciunea lui Parlamentul va decide”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.5.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare industriala
    10.5.2018, 12:16 am

    1.La una din cele mai de substanta Conferinte organizate de cursdeguvernare, deputatul Varujan Vozganian sustinea ca “ar exista o falie intre gindirea si teoria economica nationala si clasa politica, care face ca Romania sa fie necunoscuta guvernantilor” – deci neguvernabila pozitiv!
    Afirmatia era exagerata, deoarece in 2006 prof. Ilie Serbanescu avertiza ca acapararea axei economice, a activelor industriale si utilitatilor de catre firme si state straine a determinat pierderea oricaror PIRGHII nationale de dezvoltare.
    In 2010 Liviu Voinea constata imposibilitatea REINDUSTRIALIZARII datorita “crizei” de mai sus cit si a lipsei unui nou MODEL de dezvoltare care sa reconstruiasca economic si industrial Romania.
    Inca in 2000, prof. D.Daianu arata nevoia de viziune si de o politica publica active, de cunoastere a STARII actuale si de a stapini intelectual si operational programele de dezvoltare la nivelul societatii romanesti ca ansamblu!
    2.In loc de un proiect de tara care sa reindustrializeze Romania, rezultat al cercetarii fundamentale institutionale sau al consultantilor economici guvernamenmtali, toata lumea face constatari punctuale ori “supreme”, cum este cea privind imposibilitatea de a minti balanta de plati externe.
    In lipsa cercetarii economice fundamentale, care sa evidentieze metodele, tehnicile si instrumentarul de administrare a “dezvoltarii industriale a tarii”, “administrarea pasiva, bugetara” a tarii este UNICA prezenta in Romania – intoarsa apoi pe toate partile, elaborindu-se tomuri de indicatii si solutii punctuale, pentru o economie nationala INEXISTENTA!
    3.In loc de a se evalua si promova proiectul de reindustrializare propus Presedintelui si Guvernului, de a dezbate ori solicita PUBLIC un alt proiect in caz de nevoie, Romania asteapta de la UE sau de la capitalism o dezvoltare industriala care NU se produce de la sine, iar UE nu are tehnici si instrumente de a dezvolta industrial tarile inapoiate.
    Problema de fond a dezvoltarii nu este lipsa resurselor materiale si financiare care abunda in UE si se acorda gratuit pe proiecte concrete si fezabile.Problema Romaniei si a Estului inapoiat industrial este lipsa organizarii dezvoltarii, care presupune o viziune pro-activa economic, tehnici si metode care sa permita identificarea obiectivelor economice si industriale de prima linie, constructia unor NOI INSTITUTII “EXECUTIVE” dezvoltatoare economic care sa le realizeze practic, toate apartinind unui NOU MODEL de dezvoltare, deoarece cele preluate odata cu integrarea apartin unui model clasic, LENT, incapabil de a asigura ajungerea din urma a tarilor dezvoltate.
    4.In loc de a urma aceasta cale, guvernele si institutiile (executive, stiintifice si de consultanta) asteapta unele de la altele solutii providentiale, aflate înafara proiectului de reindustrializare!
    In acest context de lipsa de ORGANIZARE PROGRAMATICA a dezvoltarii industriale, Romania (si Estul postcomunist) asteapta pasiv ca dezvoltarea sa vina de la sine, fie mai nou printr-un AUTORITARISM economic caracteristic grupului Visegrád, la care se raliaza treptat intreg Estul.
    5.Guvernele Romaniei NU vor sa inteleaga ca politica monetara/valutara nu poate tine locul unor politici guvernamentale pro-active de reindustrializare a tarii, in lipsa careia inflatia, cursul de schimb, cel de imprumut extern (pentru rostogolirea datoriei externe), indicele ROBOR, datoria externa etc. au luat-o razna.
    6.Presiunea asupra BNR pentru a raspunde sau asigura echilibrul economic national in locul celor care pot si trebuie sa o faca prin pirghiile guvernamenmtale este NOCIVA si contraproductiva.Ea nu poate masca lipsa raspunsului adecvat, economic, industrial si financiar al ROMANIEI la concluziile/avertismentele (de mai sus) facute cu decenii in urma de economistii romani!

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->