Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în ușoară creştere proiecția privind indicele prețurilor de consum (IPC), până la 3,6% pentru finalul acestui an (3,5% – proiecția anterioară), mai ales ca urmare a menținerii tensiunilor macroeconomice.
În schimb, proiecția inflației pentru sfârșitul anului viitor a scăzut cu un punct de bază până la 3%.
„Până spre toamnă vom avea o relativă plafonare (a inflației – n.red.). Prețurile vor fi extrem de calme, cu excepția celor din aprilie, când avem (creşterea cu) tutunul”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia raportului de primăvară al băncii centrale asupra inflației.
Piaţa muncii, tensionată
Tendința creșterii deficitului de cont curent şi cea a creșterii salariilor, care menține excesul de cerere (inflaționist), sunt printre cele mai îngrijorătoare și ar fi singurele teme asupra cărora banca centrală și guvernul au diferențe de opinii, potrivit guvernatorului BNR.
„Piața muncii se menține tensionată în pofida diminuării creșterii salariilor. Aceasta este poate singura diferență de opinii dintre noi și guvern: atenție cât putem s-o ținem să nu se ducă prea mult în sus”, a spus Mugur Isărescu, precizând că discuțiile cu guvernul „sunt rezonabile”.
„Nu vrem să fim antrenați în jocuri politice”, a atras atenția guvernatorul BNR.
Contul curent, tendinţă nesustenabilă
Guvernatorul BNR a atras atenția că menținerea tendinței de creștere a deficitului de cont curent este nesustenabilă.
„Avem acum spre 4% (din PIB), nu este vorba de 14 – 15% ca în 2007 – 2008, atunci a fost criză, nu acum. (…) Ne certăm degeaba… Tendinţa există, dar nu este sustenabilă. Vorbim în termeni europeni, dacă nici aşa, atunci cum să mai vorbim altfel?”, a declarat Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu – declarațiile:
- „Prefesorul Costin Murgescu spunea în anii ’80, când se minţea cu producţia şi cu mai multe: Într-un singur loc nu poţi să minţi: la balanţa de plăţi”.
- Corecţiile în sus de preţuri administrate în energie, care au contribuit la creşterea inflaţiei până acum, „ar fi fost bine să aibă loc în 2015 – 2016, când aveam inflaţie negativă. Dar să împaci ciclul economic cu ciclul electoral este o problemă peste tot în lume nu numai la noi”.
- „Cine stabilește aceste prețuri (administrate)? Sunt reglementatori independenți. Guvernul spune că nu sunt sub ei, că sunt autorități de reglementare”.
- „Este greu să îți atingi ținta (de inflație) cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale în ultimii ani. Și când spun măsuri fiscale nu mă refer la actualul guvern, că aceste măsuri încă nu și-au produs efectele, ci la toate aceste măsuri fiscale care arată, ca să folosesc cuvintele președintelui (Klaus Iohannis), a țopăială în sus și-n jos, în sus și-n jos”.
- „E foarte greu de lucrat, fiindcă noi lucrăm cu anticipații și toate aceste creșteri și scăderi mari de impozite înseamnă foarte mult. (…) Ambiţia ar fi prea mare să ai o inflaţie stabilă într-un cadru macroeconomic cu atâtea modificări fiscale”.
- „Nu cred că mai poate opri cineva creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Guvernul are drepate să întrebe: Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, tensiunile de pe piaţa muncii se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”.
- „Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă sub carapacea economiei”.
- Toate băncile centrale sunt prudente. Sa dea Dumenzeu să greșim și excedentul de cerere să nu fie atât de mare. (…) Asta se vede în deficitele externe”.
- „Aiureala că noi (BNR) am avea o politică prociclică. Cum – când scade creditarea?! (…) Intermedierea (bancară) este pe la 27%, cea mai mică din Europa.”
- „Creditul, aici avem o problemă. Creditarea a crescut dar pe seama populației. Creditarea societăților întreprinderilor a scăzut destul de puternic. (…) Cauza: slaba capitalizare a companiilor. Numai 12.000 sunt bancabile. (…) Cum s-a ajuns aici? Iluzia că te capitalizezi prin credite te poate băga în faliment”.
- „Nu apărăm băncile, ci soliditatea sistemului bancar, astfel încât economiile să fie protejate şi să se întoarcă în economie. Băncile au avocaţi, pot să se lupte în parlament şi să comunice”
- „Ungaria are dificultăţi pentru că a fost încurajată ostilitatea societăţii faţă de bănci. (…) Antagonizarea public-bănci nu a făcut bine.”
- „Adevăratul comportament al debitorului este cel responsabil”.
Discuțiile privind retragerea guvernatorului
Cât privește eventuala nouă candidatură în funcție, guvernatorul BNR și-a invocat încăodată vârsta, dar nu a negat că ar mai putea accepta încă un mandat anul viitor.
„Anul viitor voi împlini 70 de ani și, din câte știu, nu aș mai putea fi profesor universitar (…), dar în înțelepciunea lui Parlamentul va decide”.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.La una din cele mai de substanta Conferinte organizate de cursdeguvernare, deputatul Varujan Vozganian sustinea ca „ar exista o falie intre gindirea si teoria economica nationala si clasa politica, care face ca Romania sa fie necunoscuta guvernantilor” – deci neguvernabila pozitiv!
Afirmatia era exagerata, deoarece in 2006 prof. Ilie Serbanescu avertiza ca acapararea axei economice, a activelor industriale si utilitatilor de catre firme si state straine a determinat pierderea oricaror PIRGHII nationale de dezvoltare.
In 2010 Liviu Voinea constata imposibilitatea REINDUSTRIALIZARII datorita „crizei” de mai sus cit si a lipsei unui nou MODEL de dezvoltare care sa reconstruiasca economic si industrial Romania.
Inca in 2000, prof. D.Daianu arata nevoia de viziune si de o politica publica active, de cunoastere a STARII actuale si de a stapini intelectual si operational programele de dezvoltare la nivelul societatii romanesti ca ansamblu!
2.In loc de un proiect de tara care sa reindustrializeze Romania, rezultat al cercetarii fundamentale institutionale sau al consultantilor economici guvernamenmtali, toata lumea face constatari punctuale ori „supreme”, cum este cea privind imposibilitatea de a minti balanta de plati externe.
In lipsa cercetarii economice fundamentale, care sa evidentieze metodele, tehnicile si instrumentarul de administrare a „dezvoltarii industriale a tarii”, „administrarea pasiva, bugetara” a tarii este UNICA prezenta in Romania – intoarsa apoi pe toate partile, elaborindu-se tomuri de indicatii si solutii punctuale, pentru o economie nationala INEXISTENTA!
3.In loc de a se evalua si promova proiectul de reindustrializare propus Presedintelui si Guvernului, de a dezbate ori solicita PUBLIC un alt proiect in caz de nevoie, Romania asteapta de la UE sau de la capitalism o dezvoltare industriala care NU se produce de la sine, iar UE nu are tehnici si instrumente de a dezvolta industrial tarile inapoiate.
Problema de fond a dezvoltarii nu este lipsa resurselor materiale si financiare care abunda in UE si se acorda gratuit pe proiecte concrete si fezabile.Problema Romaniei si a Estului inapoiat industrial este lipsa organizarii dezvoltarii, care presupune o viziune pro-activa economic, tehnici si metode care sa permita identificarea obiectivelor economice si industriale de prima linie, constructia unor NOI INSTITUTII „EXECUTIVE” dezvoltatoare economic care sa le realizeze practic, toate apartinind unui NOU MODEL de dezvoltare, deoarece cele preluate odata cu integrarea apartin unui model clasic, LENT, incapabil de a asigura ajungerea din urma a tarilor dezvoltate.
4.In loc de a urma aceasta cale, guvernele si institutiile (executive, stiintifice si de consultanta) asteapta unele de la altele solutii providentiale, aflate înafara proiectului de reindustrializare!
In acest context de lipsa de ORGANIZARE PROGRAMATICA a dezvoltarii industriale, Romania (si Estul postcomunist) asteapta pasiv ca dezvoltarea sa vina de la sine, fie mai nou printr-un AUTORITARISM economic caracteristic grupului Visegrád, la care se raliaza treptat intreg Estul.
5.Guvernele Romaniei NU vor sa inteleaga ca politica monetara/valutara nu poate tine locul unor politici guvernamentale pro-active de reindustrializare a tarii, in lipsa careia inflatia, cursul de schimb, cel de imprumut extern (pentru rostogolirea datoriei externe), indicele ROBOR, datoria externa etc. au luat-o razna.
6.Presiunea asupra BNR pentru a raspunde sau asigura echilibrul economic national in locul celor care pot si trebuie sa o faca prin pirghiile guvernamenmtale este NOCIVA si contraproductiva.Ea nu poate masca lipsa raspunsului adecvat, economic, industrial si financiar al ROMANIEI la concluziile/avertismentele (de mai sus) facute cu decenii in urma de economistii romani!