Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca inflația să coboare la 13,9% la sfârșitul acestui an, respectiv 7,5% la sfârșitul lui 2023. Noua prognoză este mai pesimistă decât decât cea din mai, însă rata inflației ar fi putut fi semnificativ mai mare în situația în care statul nu ar fi intervenit prin plafonarea prețurilor la energie, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că fără schema de compensare am fi avut ”peste 20%” inflație.
„Valorile prognozate pentru finalul anului curent și al celui viitor sunt de 13,9 la sută și, respectiv, 7,5 la sută, revizuite în sus cu 1,4 puncte procentuale și, respectiv, 0,8 puncte procentuale. La orizontul prognozei, iunie 2024, nivelul proiectat este de 2,3 la sută, pe fondul manifestării unui efect de bază substanțial”, se arată în Raportul asupra inflației publicat marți de BNR.
Rata anuală a inflației a urcat în iunie la 15,1%, de la 14,5% cu o lună înainte. Mărfurile nealimentare, unde sunt incluse prețurile la energie, au consemnat cea mai mare creștere, de 17,9% luna trecută față de iunie 2021. Indicele prețurilor de consum pentru mărfurile alimentare a înregistrat un avans de 14,7%, iar cel aferent serviciilor de 7,8%.
Față de luna mai, prețurile de consum au înregistrat o creștere de 0,8%. De la începutul anului, prețurile s-au majorat, în medie, cu 10%.
Impactul măsurilor de compensare: -6 puncte procentuale la inflație
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat în conferința de presă de prezentare a raportului că inflația ar fi depășit 20%, în absența măsurilor de compensare a creșterilor de prețuri la energie, măsuri similare fiind aprobate peste tot în lume, cu efecte similare.
În imaginea de mai jos sunt prezentate principalele componente ale inflației. Cu roz a fost hașurat impactul schemei de compensare, de circa 6 puncte procentuale. CORE2 reprezintă componenta inflației pe care o poate ținti BNR prin instrumentele de politică monetară.
„În Ungaria, schema de compensare a fost mai puternică decât la noi (…) Într-o țară în care inflația este mai mare decât la noi și este o surpriză, Cehia are inflație 17%, explicabil și prin faptul că intervenția lor măsurată în cheltuielile bugetare pentru măsurile de sprijin, ponderea este foarte mică în PIB. Grecia are cele mai mare cheltuieli bugetare cu măsurile de sprijin, Suntem peste datele de mijloc. S-a intervenit în România, în măsura în care s-a putut și uitându-ne cu atenție să nu exagerăm în ceea ce privește cheltuielile bugetare”, a comentat guvernatorul.
Primele semne de temperare a inflației au permis reducerea „pasului” de majorare a dobânzilor BNR
„Pe termen scurt, rata anuală a inflației IPC se va menține la niveluri ridicate, îndeosebi pe fondul presiunilor asupra inflației de bază, dar și a celor asupra prețurilor energetice, sub impactul suprapunerii unor șocuri multiple de natura ofertei”, se arată în raportul privind inflația.
Pe termen mediu însă se anticipează diminuarea graduală a influențelor acestor șocuri, sub ipoteza detensionării graduale a piețelor en gros de energie și a celor ale produselor agroalimentare, precum și a disipării treptate a sincopelor în lanțurile globale de valoare adăugată.
Mugur Isărescu a precizat că analizele BNR indică primele semne ”pozitive” în ceea ce privește evoluția prețurilor materiilor prime, inclusiv agricole. Iar această tendință a permis reducerea „pasului” de majorare a dobânzii-cheie de politică monetară. La ședința de vineri, analiștii se așteptau la o nouă majorare de un punct procentual. BNR a optat pentru o creștere de doar 75 de puncte de bază.
„În măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară și avem aici, la materiile prime, aveți un indice cu bază fixă 2015, creșteri și apoi ușoare scăderi. Cu excepția gazelor naturale, aproape toate materiile prime avute în vedere în calculul nostru au început să meargă în jos și este o tendință semnalată și pe plan mondial”, a declarat Mugur Isărescu.
***
Urmărește-ne pe Google News
