marți

4 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 august, 2022

Sprijinul fiscal discreționar din zona euro ca răspuns la războiul din Ucraina a fost estimat de specialiștii Băncii Centrale Europene (BCE) la 1% din PIB în 2022, trei sferturi din acest sprijin reprezentând măsuri compensatorii introduse ca răspuns la creșterea prețurilor la energie.

Procentul ar echivala cu circa 135 de miliarde de euro, în ipoteza în care PIB-ul zonei euro va înregistra un avans de 2,6% față de 2021, conform estimărilor din prognoza de vară a Comisiei Europene.

Măsurile fiscale discreționare adoptate de guvernele din zona euro de la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022 au trei obiective principale:

  • reducerea creșterii costurilor energiei,
  • creșterea capacităților de apărare în țările din zona euro și în Ucraina și
  • abordarea crizei refugiaților.

În ceea ce privește componența ajutorului, în funcție de instrumentul fiscal utilizat, majoritatea măsurilor legate de război sunt pe partea de cheltuieli. Mai precis, cea mai mare parte a sprijinului fiscal din zona euro, cu efect în 2022, constă în transferuri fiscale și subvenții, precum și în reduceri ale impozitelor indirecte (legate de energie).

Iar dacă în 2022, cel mai mare impact bugetar îl au schemele de compensare a prețurilor la energie, în 2023-2024 se preconizează o creștere a investițiilor guvernamentale pentru acomodarea cheltuielilor de apărare.

(Citiți și:Analiză: Inflația alimentară se menține ”încăpățânat” de mare în Occident”)

Specialiștii BCE estimează totodată că ”majoritatea măsurilor sunt finanțate prin datorii”, unele sume urmând să fie acoperite cu veniturile din viitorul sistem de comercializare a certificatelor de emisii.


În funcție de impactul asupra bugetului, circa 60% din măsurile adoptate de guvernele din zona euro au impactul asupra cheltuielilor publice, reiese din analiza BCE.

Acestea se referă în principal la transferuri fiscale către gospodării și subvenții către firme. Acest tip de cheltuieli fie este legat de consumul de energie, fie ia forma unor plăți forfetare către gospodării. Acolo unde țările din zona euro au introdus o înghețare a prețurilor la energie, guvernele oferă subvenții sau transferuri de capital furnizorilor de energie sau compensează taxele/taxele pentru servicii.

Pe partea de venituri, măsurile vizează reduceri ale taxelor pe energie (accize) la energie electrică, gaze naturale și combustibili solizi și, într-o măsură mai mică, reduceri ale TVA-ului la produsele energetice. În plus, unele țări din zona euro au redus alte taxe sau taxe legate de consumul de energie, cum ar fi suprataxe de mediu, taxe de rețea sau taxe de sistem.

În funcție de beneficiari, 70% din măsuri sunt îndreptate către gospodăriile populației. Unele state au adoptat și măsuri pentru companiile afectate de scumpirile la energie, însă acestea au un impact bugetar limitat.

Din analiza BCE reiese că doar 12% dintre măsurile din zona euro sunt orientate către gospodăriile cu venituri mici. Circa 54% reprezintă sprijin nețintit, iar diferența de 34% reprezintă transferurile către companii și măsuri care nu se aplică în funcție de venituri.

(Citiți și:Guvernul trebuie să plătească 2,1 mld. lei furnizorilor de energie pentru compensarea scumpirilor”)

În funcție de considerațiile de mediu, doar 1% din măsuri contribuie la obiectivele tranziției verzi, 46% sunt neutre, iar ”53% dintre măsuri ar putea fi clasificate ca susținând consumul de combustibili fosili pe termen scurt”, reiese din analiza citată.

Măsurile fiscale sprijină avansul PIB cu 0,4 puncte procentuale

În ceea ce privește impactul lor macroeconomic, se estimează că măsurile fiscale legate de război au un efect pozitiv asupra creșterii PIB și vor reduce temporar presiunile inflaționiste în 2022.

(Citiți și:BNR se așteaptă la o cvasi-stagnare a activității economice în T2 și T3 2022”)

Din simulările BCE, ”măsurile legate de război descrise mai sus ar putea sprijini creșterea PIB-ului din zona euro cu aproximativ 0,4 puncte procentuale și ar putea reduce inflația IAPC (în principal prin scăderea inflației prețurilor la energie) cu puțin sub 0,4 puncte procentuale în 2022”, se arată în raport.

În 2023, impactul asupra creșterii economice este estimat să se estompeze.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cred ca ar fi bine sa scrieti despre ce se intimpla in aceste zile pe piata energiei electrice. Sint asociat unic al unei firme din jud. Alba si plateam pina acum 1 Ron/kwh. Incepind din 1.09. preturile la energie electrica vor fi de 3 Ron/kwh , cu plata in avans si cu conditia ca furnizorul sa aiba in portofoliu destula energie de vinzare. Altfel pretul sare la 10-15 Ron/kwh.
    Din iunie anul trecut pretul la energie a fost de 3 ori mai mare decit inainte de iunie!
    Ce business poate rezista la o crestere brusca de 3 ori si de 10 ori in decursul unui an a pretului energiei!
    Ca exemplu , la actualul pret al energiei ALRO Slatina face tona de aluminiu cu 7000 usd in conditiile in care pretul aluminiului la bursa este de 2450 usd.
    Cite afaceri din Romania vor rezista?
    Are guvernul vreo solutie sau asista impasibil la prabusirea firmelor romanesti ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cred ca ar fi bine sa scrieti despre ce se intimpla in aceste zile pe piata energiei electrice. Sint asociat unic al unei firme din jud. Alba si plateam pina acum 1 Ron/kwh. Incepind din 1.09. preturile la energie electrica vor fi de 3 Ron/kwh , cu plata in avans si cu conditia ca furnizorul sa aiba in portofoliu destula energie de vinzare. Altfel pretul sare la 10-15 Ron/kwh.
    Din iunie anul trecut pretul la energie a fost de 3 ori mai mare decit inainte de iunie!
    Ce business poate rezista la o crestere brusca de 3 ori si de 10 ori in decursul unui an a pretului energiei!
    Ca exemplu , la actualul pret al energiei ALRO Slatina face tona de aluminiu cu 7000 usd in conditiile in care pretul aluminiului la bursa este de 2450 usd.
    Cite afaceri din Romania vor rezista?
    Are guvernul vreo solutie sau asista impasibil la prabusirea firmelor romanesti ?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: