duminică

22 mai, 2022

Mugur Isărescu: Dacă statul face politici prociclice, mai bine să nu intervină în economie că face un rău

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 februarie, 2013

Statul poate interveni în economie pentru a limita ciclurile economice şi efectele corecţiilor asupra societăţii, consideră guvernatorul BNR Mugur Isărescu, adăugând că în cazul unor politici prociclice, cum este şi situaţia din România, este de preferat ca statul să se abţină de la intervenţii.

” De ce intervine statul în economie? Nu intervine pentru că vrea să se bage ca musca, el intervine pentru că vrea să facă un bine social. Una dintre concluziile economiştilor după criza din 1929 -1933 este că economia are cicluri, unii spun că însăşi din natura umană. Motivul pentru care statul intervine este să aplatizeze ciclul. Când vine partea de declin şi apar şomajul, conflictele sociale (…) De aceea, politicile trebuie să fie contraciclice. Dacă face politici prociclice, atunci mai bine nu intervine, pentru că face chiar un rău „, a spus guvernatorul Mugur Isărescu, citat de MEDIAFAX, la o conferință organizată de Academia Română.

Potrivit guvernatorului BNR, politicile anticiclice trebuie să reprezinte regula de bază a statului, care ar acţiona înţelept prin restrângerea chleutielilor publice şi a deficitelor bugetare în perioade de expansiune, şi creşterea cheltuielilor în fazele de recesiune ale economiei.


„Să nu spunem noi economiştii cât de important este ca politiciile să fie anticiclice este o eroare fundamentală, a noastră”, a spus Mugur Isărescu.

Şeful băncii centrale spune că înţelege dificultatea cu care un politician poate să aplice aceste principii, mai ales că în perioade de expansiune economică este un sentiment pozitiv la nivelul întregii societăţi.

„Dacă eşti în faza electorală, cu greu te poţi abţine să nu faci cheltuieli. Nu cheltuiesc, ca să-i las o situaţie bună celui care vine după mine, şi care poate să fie şi de la opoziţie (…) În faza de creştere economică iei mai mulţi bani la buget, nu? Iei, că d-aia ai creştere economică”, a comentat Isărescu.

El a arătat că o corecţie a economiei care vine după o perioadă de creştere în care statul a avut o politică prociclică, forţează statul să rămână prociclic.


„Asta este problema României, pentru că nu are resurse să devină anticiclică, a rămas prociclică”, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a explicat că istoria ultimilor 60-70 ani a mai statuat o lege a economiei care delimitează în mod clar obiectivele de politică monetară şi cele ale politicii fiscale.

„Acum suntem într-o perioadă în care se pun multe semne de întrebare ce poate face politica monetară. Din multe studii s-a ajuns la concluzia că (…) politica monetară se ocupă cu stabilizarea preţurilor, iar politica fiscală trebuie să se îngrijească cu creşterea economică. De ce? Pentru că s-a stabilit, istoric, empiric, econometric, că o creştere suplimentară de masă monetară în scopul susţinerii economiei se duce de regulă în preţuri”, a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră însă că relaţia inversă este foarte periculoasă, arătând că o scădere a masei monetare are un impact puternic asupra creşterii economice, ceea ce explică de altfel şi politicile de injecţii masive de lichiditate adoptate de FED şi BCE.

„Noi nu avem o cădere de masă monetară pentru că nu am avut active toxice.Trebuie să fim foarte atenţi când spunem că putem stimula creşterea economică prin politică monetară (…) Sunt multe piste false în ceea ce priveşte creşterea economică (în spaţiul public – n.r.), avem şi domenii care ar putea să ne aducă creştere economică durabilă şi incluzivă. Dacă le luăm să le analizăm cred că majoritatea sunt legate de fondurile europene”, a afirmat Isărescu.

Şeful BNR a detaliat problematica politică monetară – creştere economică vorbind pe rând despre propunerile de susţinere a economiei prin curs sau prin dobânzi.

„Ce înseamnă deprecierea monedei? Înseamnă multe, am văzut astă vară. Astă vară au amuţit toţi cei care spuneau că dacă se face cursul 5 lei vom avea creştere economică. Teoria cu depreciază pentru a avea creştere economică a devenit invers (…) Nu cred că ţara asta va găsi miracolul să obţină creştere economică fără investiţii”, a continuat Isărescu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În ceea ce priveşte reducerea dobânzilor, şeful băncii centrale motivează că o astfel de soluţie nu ar putea spijini consistent creditarea întrucât, fără investiţii străine, resursa trebuia atrasă intern, deci remunerată corespunzător.

„Nu spun să fim necruţători cu cei care promovează idei facile, zic că noi, Banca Naţională, universităţile să creăm acea masă critică care să propună un altfel de discurs. Media nu face decât să reflecte ceea ce se spune. La acest climat avem şi noi o contribuţie, prin neactivitate”, a conchis Isărescu.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: