Mugur Isărescu, către bănci: Schimbați modelul de business – orientați creditarea dinspre populație și spre companii

Băncile au resurse pentru creșterea sustenabilă a creditului acordat companiilor, dar mai este nevoie și de măsuri de reglementare a activității companiilor, ca și de revitalizarea fondurilor de garantare, potrivit guvernatorului Băncilor Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„Există potenţial de expansiune a creditării către companii. (…) Băncile au resurse, dar nu este suficient să aibă resurse”, a declarat guvernatorul BNR la conferinţa Bankers Summit 2018, organizat joi de ZF.

Creșterea sustenabilă și echilibrată a creditului corporatist poate fi susținută de bănci pentru că acestea:

• au un grad de adecvare a capitalului peste nivelul reglementat,
• dispun de un nivel de lichiditate peste limitele prudențiale minime și, în plus,
• există resurse și în rezervele minime obligatorii (RMO) ținute la BNR, care ar putea fi disponibilizate, în perspectiva stabilizării inflației și a nivelului lichidităților pe piață.

BNR ar putea reduce nivelul minim de RMO pentru orientarea lor spre credite în investițiile companiilor, potrivit guvernatorului BNR.

„Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor”, a declarat Mugur Isărescu.

Pe de altă parte, autorităţile statului trebuie să contribuie la rândul lor, în primul rând prin evitarea „iniţiativelor legislative nefericite”, cum sunt legea dării în lată sau cea a convertirii creditelor valutare la cursul istoric, ori mai nou ca a plafonării dobânzilor la credite, „într-o manieră arbitrară şi fără o fundamentare pe tipuri de credite”.

Guvernatorul BNR a mai pledat pentru „revitalizarea rolului fondurilor de garantare a creditelor”, dar şi pentru o reglementare a intrării rapide pe piaţă a companiilor, ca şi a unui „proces eficient si ordonat de închidere a firmelor neviabile economic”.

O treime din firme au raport pierderi în 2016, iar jumatate din ele pentru al treilea an consecutiv și fenomenul, pentru că s-a manifestat într-o perioadă de creștere economică, indică o problemă structurală, potrivit lui Mugur Isărescu.

Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare „prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos”, a amintit guvernatorul BNR.

Către bănci: schimbați modelul de busines – creditarea dinspre populație spre companii

Mugur Isărescu a îndemnat băncile să-şi schimbe modelul de business, acum orientat spre creditarea populației, mai ales prin credite ipotecare.

„Este o problemă pe care dumneavoastră bancherii o aveţi: consideraţi creditul ipotecar ca un bulevard larg, pentru că nu ridică momentan probleme. El este de fapt o uliţă îngustă, şi mai e şi înfundată”, a averizat guvernatorul BNR

La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. „Gândiţi-vă bine la cifra aceasta”, a îndemnat Mugur Isărescu, care a mai pledat pentru revenirea nivelului de intermediere financiară pe seama creditelor corporatiste.

În prezent avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară dintre ţările UE, de 27% din PIB, la finele lui 2017.

„Modelul prevalent în activitatea de creditare este orientat spre retail şi gospodării. Neglijarea (poate că este un cuvânt prea tare) a creditului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos credit-investiţii-productivitate şi nici din cea a unei creditări sănătoase şi sustenabile”, consideră guvernatorul BNR.

Orice creştere sustenabilă şi echilibrată în România „nu se poate baza excesiv pe sectorul gospodăriilor, inclusiv al creditului ipotecar”, a mai spus Mugur Isărescu.

Epuizarea stimulilor fiscali și salariali

Guvernatorul BNR a repetat şi averstismentul implicit la adresa stimulilor fiscali și salariali, care „nu pot continua la infinit”:

„Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta”.

Și atunci, „întrebarea este: când îşi epuizează puterea de acţiune aceşti stimuli, ce punem în loc? România va creşte inerţial ca potenţial, dar de regulă înţelept este să te gândeşti care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. Acest motor ne poate aduce creditarea spre  40% din PIB, o tracţiune extraordinară pe care poate să o ofere, bineînţeles în mod echilibrat, sustenabil şi sănătos”, a conchis Mugur Isărescu.