fbpx

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Curtea de Justiție a UE: Decizia MCV are caracter obligatoriu pentru România, desființarea SIIJ este de competența autorităților naționale

de Razvan Diaconu , 18.5.2021

Decizia 2006/928, prin care Comisia Europeană a stabilit mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV) pentru evaluarea progreselor realizate de România în reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției, precum și obiectivele de referință din MCV au caracter obligatoriu, a decis marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), conform unui comunicat al instituției.

Efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru, mai precizează CJUE.

De asemenea, Curtea atrage atenția că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale.

Hotărârea CJUE a fost pronunțată în cauza deschisă ca urmare a solicitării unor organizații de profil – Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor – și a unor instanțe din România, care au cerut clarificari legate de obligativitatea respectării recomandărilor din MCV și de o serie de probleme punctuale identificate după ce coaliția PSD – ALDE a operat modificări masive ale legislației din domeniu.

Principalele precizări ale CJUE:

  • Curtea constată că Decizia CE privind instituirea MCV are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune și o obligă să atingă obiectivele de referință, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta.
  • Obiectivele respective, definite ca urmare a deficiențelor constatate de Comisie înainte de aderarea României la Uniune, urmăresc, printre altele, să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept. România are astfel obligația de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor menționate și de a se abține să pună în aplicare orice măsură care riscă să compromită atingerea acelorași obiective.
  • În ceea ce privește efectele juridice ale rapoartelor întocmite de Comisie în temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizează că acestea formulează cerințe în privința României și adresează „recomandări” statului membru menționat în vederea atingerii obiectivelor de referință. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate și trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări.
  • Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.
  • Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.
  • Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională.

Hotărârea CJUE conține în continuarea acestor afirmații lămuriri pe cele câteva chestiuni concrete ridicate de cei care au apelat la CJUE, chestiuni precum Numirile interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare, Răspunderea patrimonială a statului și răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare, precum și înființarea SIIJ.

CJUE: Este de competența autorităților naționale să decidă eventuala desființare a SIIJ

Curtea precizează că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați (SIIJ) respectă cererile de independență:

Într-o a treia etapă și tot în lumina acelorași considerații generale, Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori.

Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.

Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare.

În ceea ce privește Carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.5.2021

Lăsați un comentariu


Europa

Summit UE – SUA: Joe Biden caută aliați împotriva Chinei, Europa cere încheierea războiului comercial

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite Joe Biden se întâlnește marți cu lideri ai Uniunii Europene, un summit UE – SUA organizat la Bruxelles, pentru a discuta despre… Mai mult

Stiri

Daniel Funeriu propune vouchere pentru meditații, în locul orelor remediale, pentru elevii defavorizați

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu propune ca elevii defavorizaţi să primească vouchere pentru meditaţii, în locul orelor remediale, care se organizează doar în şcolile… Mai mult

Stiri

Completurile de apel rămân cu doi judecători în componență – legea pleacă la promulgare

Vladimir Ionescu

Completurile de apel vor avea în continuare în componență doar doi judecători, în loc de trei, a decis luni Senatul, camera decizională în acest caz.… Mai mult

Stiri

Procedura ajutorului de stat pentru HoReCa a apărut în Monitorul Oficial. Detaliile

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei a publicat Procedura de implementare a schemei de ajutoare de stat pentru sectorul HoReCa și turism, în Monitorul Oficial. Schema de ajutor de… Mai mult

Europa

Criza COVID a înrăutățit corupția în UE – raport Transparency International

Iulian Soare

Criza COVID a înrăutățit corupția în întreaga Uniune Europeană, este concluzia unui raport Transparency International publicat marți. Din cercetare reiese că mulți europeni au apelat… Mai mult

Stiri

Instanța sparge Dosarul Colectiv în două. Partea în care primarul Piedone a fost condamnat la 8,5 ani, amânată pentru 22 septembrie

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să împartă dosarul Colectiv în două cauze, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi… Mai mult

Europa

Vladimir Putin neagă existența unui război cibernetic purtat de Rusia împotriva SUA

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune… Mai mult