La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Modificări la Codul Muncii – adoptate tacit de Senat. Schimbările preconizate

de Victor Bratu 7.9.2015

atelierDouă dintre cele mai importante legi care privesc relaţia angajat-angajator se află în curs de modificare : un nou proiect al legii salarizării ar urma să fie înaintat guvernului pentru o primă lectură de către ministrul PSD Rovana Plumb până la data de 1 octombrie, iar Codul Muncii va fi modificat de Parlament.

Ambele proiecte sunt, însă, insuficient dezbătute:

  • Legea salarizării  este pusă doar în discuţia principalului partid de guvernare, proiectul lipsind de pe secţiunea „transparenţă decizională” a Ministerului Muncii.
  • Codul Muncii este trimis la camera decizională după adoptarea tacită în Senat, deci fără o dezbatere în plen.

În lipsa unor date oficiale legate de salarizare, despre proiectul de modificare al Codului Muncii în cele ce urmează, documentele fiind publice, pe pagina Senatului.

Durata maximă a timpului de muncă

Proiectul de modificare a Codul muncii păstrează durata maximă a timpului de muncă la 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

“Prin excepţie, durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână”, arată propunerea.

Domeniile în care se permite derogarea de la regulă sunt:

  • activităţi de securitate şi supraveghere ce necesită prezenţa permanentă (gardieni, paznici, pază şi securitate)
  • activităţi cu continuitate (servicii medicale, mass-media, agricultură, transport)

Modificări în favoarea angajatului

Conceput şi promovat de Blocul Naţional Sindical, proiectul de modificare al Codului Muncii, înaintat Senatului sub forma unei iniţiative cetăţeneşti, purtând peste 130.000 de semnături, pare în general unul favorabil angajatului. Câteva exemple:

  • Sunt eliminate dispoziţiile prin care se poate face recuperarea pe baza de acord a prejudiciului adus de salariat. Singura cale de urmat va fi în instanţă
  • În perioada de probă, angajatorul poate înceta colaborarea cu cel aflat în perioadă de probă dacă acesta nu corespunde din punct de vedere profesional. După semnarea unui Contract de Muncă, această posibilitate a angajatorului dispare
  • Salariatul care a beneficiat de cursuri/stagii de pregătire profesională nu poate avea iniţiativa încetării Contractului de Muncă dacă respectivul curs/stagiu a durat mai mult de 1 an
  • Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie un criteriu doar pentru majorarea salariului sau pentru promovare. Neîndeplinirea obiectivelor de performanță nu poate constitui motiv de concediere
  • Angajaţii care au repausul săptămânal în alte zile decât sâmbătă şi duminică beneficiază de un spor de  minim 75% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste zile
  • Munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile
  • Clauza de concurenţă şi clauza de confidenţialitate produc efecte doar pe durata Contractului de Muncă, nu şi după încetarea acestuia

Modificări în favoarea angajatorului

Potrivit reglementărilor în vigoare, angajaţii cu normă întreagă şi cei cu fracţiune de normă au dreptul anual la acelaşi număr de zile de concediu de odihnă- cel puţin 20 de zile lucrătoare pe an.

  • În proiectul de lege să menţionează faptul că, în cazul salariaţilor cu normă parţială, concediul de odihnă va fi acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat. Părţile au însă libertatea să stabilească prin contract colectiv de muncă o durată mai mare a concediului acordat celor cu normă parţială de muncă
  • Agentul de muncă temporară poate fi societate comercială sau PFA

Un proiect aflat la a doua tentativă de promovare

BNS a încercat şi în 2012 să promoveze aceste modificări la Codul Muncii, dar nu au reuşit să respecte procedurile legale privind depunerea unei iniţiative legislative cetăţeneşti.

Procedura a fost reluată în 2014, proiectul primind avizul Consiliului Legislativ, fiind publicat în Monitorul Oficial în martie 2014. Potrivit procedurii, BNS a adunat apoi peste 130.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000).

Proiectul şi semnăturile au fost trimise la Curtea Constituţională, care în ianuarie 2015 a constatat că toate condiţiile legale sunt îndeplinite.

Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial în februarie, proiectul fiind înregistrat în Senat. Prima cameră sesizată a derulat la rândul său o serie de proceduri (aviz de la CES, punct de vedere de la Guvern, rapoarte în comisiile de specialitate), proiectul fiind prezentat Biroului Permanent în mai 2015.

De menţionat: Comisia juridică din Senat a avizat negativ proiectul

Senatorii au depăşit data până la care proiectul trebuia dezbătut, propunerea legislativă fiind adoptată în final în luna august, prin procedura adoptării tacite. Proiectul ajunge în septembrie la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Precedenta modificare semnificativă a Codului Muncii s-a produs în martie 2011, când Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru această lege.

La vremea respectivă, Victor Ponta, atunci preşedinte PSD, spunea: “Modificarea Codului Muncii nu este cerută în acest moment de nimeni, e doar o intenţie a guvernului actual de a lovi nu numai în angajaţii bugetari, ci şi în cei în zona privată, de a reconfigura situaţia salariatului în România şi a o readuce la secolele XIX-XX, în care angajatul e la discreţia totală a angajatorului, fără respectarea drepturilor minime prevăzute de legislaţia europeană şi de poziţia noastră ca membru al Uniunii Europene”.

Asumarea răspunderii a fost urmată de o moţiune de cenzură, care nu a fost aprobată de Parlament.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Potrivit raportului:… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult


-->