Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Modificarea Legii dialogului social: graba parlamentară blochează dialogul

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, și-a propus să voteze rapid modificările la Legea dialogului social, una dintre legile picate de Senat în 2018. Greu de explicat de ce viteza pare să fie principala preocupare a legislativului, în condițiile în care proiectul conține o serie de articole care compromit însăși esența legii: dialogul.

În urmă cu o săptămână, Coaliția pentru Dezvoltarea României exprima îngrijorare cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a acestei legi.

”Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse”, era sugestia CDR.

cursdeguvernare.ro prezintă principalele schimbări preconizate la reglementarea actuală și problemele pe care aceste schimbări le ridică:

Obligativitatea negocierii Contractului Colectiv de Muncă (CCM) la toate nivelurile

În prezent, este obligatorie negocierea colectivă doar la nivel de unitate, cu excepția situației când unitatea are mai puțin de 21 de angajați.

Principiul negocierilor voluntare este statutat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) prin art. 4 din Convenția nr. 98/1949, care a fost ratificată și este aplicabilă și în România. De asemenea, practica europeană se raportează la negocierile colective, indiferent de nivel, ca la un act de voință a părților.

În măsura în care există obligativitatea negocierilor la nivel de unitate,  părțile nu mai sunt interesate de negocierea la nivel de sector.Totodată, negocierea la nivel de sector se poate face, în mod voluntar, dacă există interese comune. Aceste interese sunt mai mari în măsura în care sectoarele sunt mai bine definite.

În prezent, în România sunt definite doar 30 de sectoare, ceea ce face ca interesele comune între companiile din fiecare sector să fie foarte limitate.

Pericole induse de modificare, cu precizarea că în niciun stat membru UE nu există conceptul de CCM național:

  • Un CCM național poate genera în cascadă dezechilibre economice prin aplicarea sa tuturor agenților economici, indiferent de domeniul de activitate
  • Introducerea negocierilor la nivel național ar avea un impact economic negativ: multe persoane din cadrul forței de muncă naționale nu sunt acoperite de un contract colectiv, dar impunerea unor condiții tuturor întreprinderilor din piață fără a cunoaște în ce măsură își permit acest lucru ar putea conduce la blocaje, falimente și ca efect ar avea pierderea de locuri de muncă și nu îmbunătățirea condițiilor de muncă
  • Chestiunile care în trecut erau incluse într-un CCM național (înainte de 2011)  sunt în prezent reglementate de Codul Muncii

Suplimentar: În prezent, CCM se aplică părților semnatare, dar modificările din Cameră prevăd aplicabilitatea acestuia Erga Omnes. Or, extinderea automată a efectelor contractelor colective de muncă încheiate la nivel sectorial asupra tuturor unităților în care organizațiile sindicale semnatare au membri sau membri prin afiliere, reprezintă o încalcare a principiului libertății de a contracta și a caracterului voluntar al negocierii colective la nivel sectorial.

Aplicabilitatea automată la nivelul intregului sector pune în pericol libera concurență: prin semnarea unui CCM de către actorii reprezentativi din sector, se pot impune, de exemplu, clauze prohibitive pentru companiile mai mici care nu sunt parte dintr-o organizație reprezentativă, deci ar putea determina excluderea acestora din piață.

Constituirea unui sindicat

În prezent, un sindicat se constituie din 15 angajați din aceeași de unitate. Propunerea de modificare este ca acestea să se constituie cu 15 angajați din companii diferite.

Adică, este suficient ca un singur salariat dintr-o societate să fie membru de sindicat (alături de alți 14 din alte unități), pentru a legitima acel sindicat să participe la negocierile colective.

Practica a demonstrat că un sindicat creat la nivelul a două unități cu obiect de activitate similar și care și-a dorit să negocieze în ambele unități, a întâmpinat o rezistență întemeiată pe motive de bussines de la ambii patroni.

Acesta a fost, de altfel, motivul pentru care Legea 62/2011 a dialogului social a introdus o reglementare care impunea funcționarea sindicatului numai la unitatea la care s-a constituit.

Reprezentare prin afiliere

În prezent, reprezentativitatea nu este posibilă prin afiliere. Instituirea reprezentativității prin afiliere ridică următoarele probleme:

  • Cei care participă la negociere nu au o putere reală fără să reprezinte majoritatea
  • Dă posibilitatea de imixtiune a organizațiilor sindicale de la niveluri superioare în negocierea CCM-urilor de la nivel de unitate
  • Este nepotrivit ca o confederație/federație să poată veni să negocieze contractul colectiv de muncă din companii al cărui profil sau specific al activității nu îl cunosc

Posibilitatea ca un contract colectiv la nivel de unitate să fie negociat de un sindicat care să nu fie reprezentativ anulează libertatea de exprimare a angajaților prin reprezentanții acestora.

Greva

În prezent, nu se poate declanșa greva pe durata de valabilitate a unui CCM.

Există însă un amendament la Cameră potrivit căreia, conflictul / greva se poate declanșa  în cazul neacordării pentru minimum 10% dintre angajați/lucrători sau cel puţin 30 de angajați, a unor drepturi prevăzute de lege.

Conflictul colectiv, spre deosebire de cel individual, are ca obiect începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă și  nu mai este reglementat în forma actualului proiect, ci rămâne exclusiv în Codul muncii și supus jurisdicției instanțelor judecătorești.

Dând posibilitatea sindicatelor să declanșeze conflict colectiv de muncă pe motiv că angajatorul nu a acordat anumite drepturi, prevăzute de lege sau CCM, pentru un anumit număr de salariați, îi transformă pe aceștia într-o „instanță specială”, deoarece ei ar aprecia de la sine putere ce drepturi nu s-au acordat și pentru ce număr de salariați.

În aceste condiții, se pierde complet interesul angajatorilor de a incheia un CCM, deoarece sindicatele pot oricând „aprecia” că anumite drepturi nu s-au acordat. Prin urmare, speranța legitimă a unui angajator ca pe durata unui CCM ar avea pace sociala dispare in totalitate.

Prezență obligatorie a sindicatului la ședințele CA

În prezent, Legea 62/2011 a dialogului social prevede posibilitatea invitării sindicatului reprezentativ la ședintele consiliului de administraţie, cu obligativitatea comunicării hotărârilor adoptate în 2 zile lucrătoare, indiferent dacă angajatorul a decis sau nu să invite sindicatul reprezentativ la ședința respectivului organ de conducere.

Modificările la lege instituie însă obligativitatea invitării sindicatului la ședințele CA, o posibilă imixtiune în organizarea companiei, cu un impact asupra autonomiei decizionale.

Aceasta propunere este contrară recomandărilor OIM potrivit cărora angajatorul își comunică intențiile sindicatelor în modalitatea pe care o consideră oportună.

Legislația românească are deja o lege specială care reglementează transferul de informații de la angajator la angajați (Legea 467/2006).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesaje importante transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Iulian Soare

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie… Mai mult

Stiri

Întâlnire Viorica Dăncilă – Ursula von der Leyen – România nu știe încă ce portofoliu va deține în viitoarea Comisie Europeană

Victor Bratu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În urma întâlnirii, premierul român a postat pe… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților, convocată în sesiune extraordinară

Vladimir Ionescu

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că a convocat pentru săptămâna viitoare o ședință a conducerii care să stabilească programul de lucru al… Mai mult

Europa

Italia / Premierul Giuseppe Conte a demisionat – președintele Sergio Mattarella va declanșa consultările

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat marți demisia, punând astfel capăt coabităriide 14 luni dintre Mișcarea Cinci Stele (M5S) și Liga Nordului, chiar înaintea moțiunii… Mai mult

Stiri

Gara de Nord – Aeroport Otopeni / A fost emisă autorizația de construcție. Termen oficial de predare: august 2020, CFR promite că va fi gata în mai

Razvan Diaconu

Autorizația de construcție pentru legătura feroviară Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă a fost emisă, a anunțat marți Ovidiu Sîrbu, secretar de stat în… Mai mult

Stiri

Piața auto din România: creștere constantă în ultimele 12 luni, vânzări susținute, în principal, de persoane juridice

Vladimir Ionescu

Ultima analiză APIA a pieței auto din România arată că, deși ritmul de creștere al vânzărilor s-a temperat în ultimele 2 luni, evoluția la 7… Mai mult

Stiri

Cazul Săpoca – Dosar in rem pentru neglijență în serviciu și pentru ucidere din culpă

Vladimir Ionescu

Procurorii care anchetează cazul crimelor săvârșite în Spitalul de Psihiatrie Socola, de către un pacient aflat într-un episod de psihoză acută, au extins marți acuzațiile,… Mai mult