La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Modificarea Legii dialogului social: graba parlamentară blochează dialogul

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, și-a propus să voteze rapid modificările la Legea dialogului social, una dintre legile picate de Senat în 2018. Greu de explicat de ce viteza pare să fie principala preocupare a legislativului, în condițiile în care proiectul conține o serie de articole care compromit însăși esența legii: dialogul.

În urmă cu o săptămână, Coaliția pentru Dezvoltarea României exprima îngrijorare cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a acestei legi.

”Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse”, era sugestia CDR.

cursdeguvernare.ro prezintă principalele schimbări preconizate la reglementarea actuală și problemele pe care aceste schimbări le ridică:

Obligativitatea negocierii Contractului Colectiv de Muncă (CCM) la toate nivelurile

În prezent, este obligatorie negocierea colectivă doar la nivel de unitate, cu excepția situației când unitatea are mai puțin de 21 de angajați.

Principiul negocierilor voluntare este statutat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) prin art. 4 din Convenția nr. 98/1949, care a fost ratificată și este aplicabilă și în România. De asemenea, practica europeană se raportează la negocierile colective, indiferent de nivel, ca la un act de voință a părților.

În măsura în care există obligativitatea negocierilor la nivel de unitate,  părțile nu mai sunt interesate de negocierea la nivel de sector.Totodată, negocierea la nivel de sector se poate face, în mod voluntar, dacă există interese comune. Aceste interese sunt mai mari în măsura în care sectoarele sunt mai bine definite.

În prezent, în România sunt definite doar 30 de sectoare, ceea ce face ca interesele comune între companiile din fiecare sector să fie foarte limitate.

Pericole induse de modificare, cu precizarea că în niciun stat membru UE nu există conceptul de CCM național:

  • Un CCM național poate genera în cascadă dezechilibre economice prin aplicarea sa tuturor agenților economici, indiferent de domeniul de activitate
  • Introducerea negocierilor la nivel național ar avea un impact economic negativ: multe persoane din cadrul forței de muncă naționale nu sunt acoperite de un contract colectiv, dar impunerea unor condiții tuturor întreprinderilor din piață fără a cunoaște în ce măsură își permit acest lucru ar putea conduce la blocaje, falimente și ca efect ar avea pierderea de locuri de muncă și nu îmbunătățirea condițiilor de muncă
  • Chestiunile care în trecut erau incluse într-un CCM național (înainte de 2011)  sunt în prezent reglementate de Codul Muncii

Suplimentar: În prezent, CCM se aplică părților semnatare, dar modificările din Cameră prevăd aplicabilitatea acestuia Erga Omnes. Or, extinderea automată a efectelor contractelor colective de muncă încheiate la nivel sectorial asupra tuturor unităților în care organizațiile sindicale semnatare au membri sau membri prin afiliere, reprezintă o încalcare a principiului libertății de a contracta și a caracterului voluntar al negocierii colective la nivel sectorial.

Aplicabilitatea automată la nivelul intregului sector pune în pericol libera concurență: prin semnarea unui CCM de către actorii reprezentativi din sector, se pot impune, de exemplu, clauze prohibitive pentru companiile mai mici care nu sunt parte dintr-o organizație reprezentativă, deci ar putea determina excluderea acestora din piață.

Constituirea unui sindicat

În prezent, un sindicat se constituie din 15 angajați din aceeași de unitate. Propunerea de modificare este ca acestea să se constituie cu 15 angajați din companii diferite.

Adică, este suficient ca un singur salariat dintr-o societate să fie membru de sindicat (alături de alți 14 din alte unități), pentru a legitima acel sindicat să participe la negocierile colective.

Practica a demonstrat că un sindicat creat la nivelul a două unități cu obiect de activitate similar și care și-a dorit să negocieze în ambele unități, a întâmpinat o rezistență întemeiată pe motive de bussines de la ambii patroni.

Acesta a fost, de altfel, motivul pentru care Legea 62/2011 a dialogului social a introdus o reglementare care impunea funcționarea sindicatului numai la unitatea la care s-a constituit.

Reprezentare prin afiliere

În prezent, reprezentativitatea nu este posibilă prin afiliere. Instituirea reprezentativității prin afiliere ridică următoarele probleme:

  • Cei care participă la negociere nu au o putere reală fără să reprezinte majoritatea
  • Dă posibilitatea de imixtiune a organizațiilor sindicale de la niveluri superioare în negocierea CCM-urilor de la nivel de unitate
  • Este nepotrivit ca o confederație/federație să poată veni să negocieze contractul colectiv de muncă din companii al cărui profil sau specific al activității nu îl cunosc

Posibilitatea ca un contract colectiv la nivel de unitate să fie negociat de un sindicat care să nu fie reprezentativ anulează libertatea de exprimare a angajaților prin reprezentanții acestora.

Greva

În prezent, nu se poate declanșa greva pe durata de valabilitate a unui CCM.

Există însă un amendament la Cameră potrivit căreia, conflictul / greva se poate declanșa  în cazul neacordării pentru minimum 10% dintre angajați/lucrători sau cel puţin 30 de angajați, a unor drepturi prevăzute de lege.

Conflictul colectiv, spre deosebire de cel individual, are ca obiect începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă și  nu mai este reglementat în forma actualului proiect, ci rămâne exclusiv în Codul muncii și supus jurisdicției instanțelor judecătorești.

Dând posibilitatea sindicatelor să declanșeze conflict colectiv de muncă pe motiv că angajatorul nu a acordat anumite drepturi, prevăzute de lege sau CCM, pentru un anumit număr de salariați, îi transformă pe aceștia într-o „instanță specială”, deoarece ei ar aprecia de la sine putere ce drepturi nu s-au acordat și pentru ce număr de salariați.

În aceste condiții, se pierde complet interesul angajatorilor de a incheia un CCM, deoarece sindicatele pot oricând „aprecia” că anumite drepturi nu s-au acordat. Prin urmare, speranța legitimă a unui angajator ca pe durata unui CCM ar avea pace sociala dispare in totalitate.

Prezență obligatorie a sindicatului la ședințele CA

În prezent, Legea 62/2011 a dialogului social prevede posibilitatea invitării sindicatului reprezentativ la ședintele consiliului de administraţie, cu obligativitatea comunicării hotărârilor adoptate în 2 zile lucrătoare, indiferent dacă angajatorul a decis sau nu să invite sindicatul reprezentativ la ședința respectivului organ de conducere.

Modificările la lege instituie însă obligativitatea invitării sindicatului la ședințele CA, o posibilă imixtiune în organizarea companiei, cu un impact asupra autonomiei decizionale.

Aceasta propunere este contrară recomandărilor OIM potrivit cărora angajatorul își comunică intențiile sindicatelor în modalitatea pe care o consideră oportună.

Legislația românească are deja o lege specială care reglementează transferul de informații de la angajator la angajați (Legea 467/2006).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Dosarul Microsoft 3 – prejudiciu 51 mil euro – se reia de la zero. Unul dintre judecători s-a pensionat

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reluarea de la zero a unuia dintre dosarele Microsoft, în care sunt inculpați Dinu Pescariu, Gabriel Sandu,… Mai mult

Stiri

Teoria ministrului Sănătății: înmulțirea cazurilor de autism la copii este efectul plecării părinților la muncă în străinătate

Vladimir Ionescu

Declarația ministrului Sănătății conform căreia avem din ce în ce mai multe cazuri de autism la copii din cauza părinților plecați în străinătate, a generat… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România s-a împrumutat la costuri reduse de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

România a reușit să obțină randamente bune la emisiunea de eurobonduri de săptămâna trecută, respectiv la o dobândă medie de 2% pentru obligațiunile cu scadență… Mai mult

Stiri

Strategia investițională a guvernului PNL: Nu mai împărțim banii în 1.000 de proiecte, facem 2-3 proiecte mari

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat că vrea să schimbe filozofia investițiilor publice: în loc ca banii să fie acordați în mai multe locuri,… Mai mult

Europa

Premierul Sloveniei a demisionat. Încep negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară

Iulian Soare

Marjan Šarec (foto), prim-ministrul Sloveniei, și-a anunțat luni seara demisia invocând faptul că actuala coaliție de guvernare este în acest moment incapabilă să îndeplinească așteptările… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar din 2019 a fost de 4,6% din PIB, peste estimările Guvernului

Alexandra Pele

Deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB anul trecut, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea Guvernului la rectificarea din noiembrie. Creșterea peste estimări a… Mai mult

Stiri

A fost demis șeful Complexului Energetic Oltenia, al doilea cel mai mare producător de electricitate al României

Adrian N Ionescu

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia a decis demiterea președintelui directoratului companiei, Sorin Boza (foto), luni, în plină campanie de salvare a companiei,  a… Mai mult