fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Modificarea Legii dialogului social: graba parlamentară blochează dialogul

de Razvan Diaconu , 18.6.2019

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, și-a propus să voteze rapid modificările la Legea dialogului social, una dintre legile picate de Senat în 2018. Greu de explicat de ce viteza pare să fie principala preocupare a legislativului, în condițiile în care proiectul conține o serie de articole care compromit însăși esența legii: dialogul.

În urmă cu o săptămână, Coaliția pentru Dezvoltarea României exprima îngrijorare cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a acestei legi.

”Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse”, era sugestia CDR.

cursdeguvernare.ro prezintă principalele schimbări preconizate la reglementarea actuală și problemele pe care aceste schimbări le ridică:

Obligativitatea negocierii Contractului Colectiv de Muncă (CCM) la toate nivelurile

În prezent, este obligatorie negocierea colectivă doar la nivel de unitate, cu excepția situației când unitatea are mai puțin de 21 de angajați.

Principiul negocierilor voluntare este statutat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) prin art. 4 din Convenția nr. 98/1949, care a fost ratificată și este aplicabilă și în România. De asemenea, practica europeană se raportează la negocierile colective, indiferent de nivel, ca la un act de voință a părților.

În măsura în care există obligativitatea negocierilor la nivel de unitate,  părțile nu mai sunt interesate de negocierea la nivel de sector.Totodată, negocierea la nivel de sector se poate face, în mod voluntar, dacă există interese comune. Aceste interese sunt mai mari în măsura în care sectoarele sunt mai bine definite.

În prezent, în România sunt definite doar 30 de sectoare, ceea ce face ca interesele comune între companiile din fiecare sector să fie foarte limitate.

Pericole induse de modificare, cu precizarea că în niciun stat membru UE nu există conceptul de CCM național:

  • Un CCM național poate genera în cascadă dezechilibre economice prin aplicarea sa tuturor agenților economici, indiferent de domeniul de activitate
  • Introducerea negocierilor la nivel național ar avea un impact economic negativ: multe persoane din cadrul forței de muncă naționale nu sunt acoperite de un contract colectiv, dar impunerea unor condiții tuturor întreprinderilor din piață fără a cunoaște în ce măsură își permit acest lucru ar putea conduce la blocaje, falimente și ca efect ar avea pierderea de locuri de muncă și nu îmbunătățirea condițiilor de muncă
  • Chestiunile care în trecut erau incluse într-un CCM național (înainte de 2011)  sunt în prezent reglementate de Codul Muncii

Suplimentar: În prezent, CCM se aplică părților semnatare, dar modificările din Cameră prevăd aplicabilitatea acestuia Erga Omnes. Or, extinderea automată a efectelor contractelor colective de muncă încheiate la nivel sectorial asupra tuturor unităților în care organizațiile sindicale semnatare au membri sau membri prin afiliere, reprezintă o încalcare a principiului libertății de a contracta și a caracterului voluntar al negocierii colective la nivel sectorial.

Aplicabilitatea automată la nivelul intregului sector pune în pericol libera concurență: prin semnarea unui CCM de către actorii reprezentativi din sector, se pot impune, de exemplu, clauze prohibitive pentru companiile mai mici care nu sunt parte dintr-o organizație reprezentativă, deci ar putea determina excluderea acestora din piață.

Constituirea unui sindicat

În prezent, un sindicat se constituie din 15 angajați din aceeași de unitate. Propunerea de modificare este ca acestea să se constituie cu 15 angajați din companii diferite.

Adică, este suficient ca un singur salariat dintr-o societate să fie membru de sindicat (alături de alți 14 din alte unități), pentru a legitima acel sindicat să participe la negocierile colective.

Practica a demonstrat că un sindicat creat la nivelul a două unități cu obiect de activitate similar și care și-a dorit să negocieze în ambele unități, a întâmpinat o rezistență întemeiată pe motive de bussines de la ambii patroni.

Acesta a fost, de altfel, motivul pentru care Legea 62/2011 a dialogului social a introdus o reglementare care impunea funcționarea sindicatului numai la unitatea la care s-a constituit.

Reprezentare prin afiliere

În prezent, reprezentativitatea nu este posibilă prin afiliere. Instituirea reprezentativității prin afiliere ridică următoarele probleme:

  • Cei care participă la negociere nu au o putere reală fără să reprezinte majoritatea
  • Dă posibilitatea de imixtiune a organizațiilor sindicale de la niveluri superioare în negocierea CCM-urilor de la nivel de unitate
  • Este nepotrivit ca o confederație/federație să poată veni să negocieze contractul colectiv de muncă din companii al cărui profil sau specific al activității nu îl cunosc

Posibilitatea ca un contract colectiv la nivel de unitate să fie negociat de un sindicat care să nu fie reprezentativ anulează libertatea de exprimare a angajaților prin reprezentanții acestora.

Greva

În prezent, nu se poate declanșa greva pe durata de valabilitate a unui CCM.

Există însă un amendament la Cameră potrivit căreia, conflictul / greva se poate declanșa  în cazul neacordării pentru minimum 10% dintre angajați/lucrători sau cel puţin 30 de angajați, a unor drepturi prevăzute de lege.

Conflictul colectiv, spre deosebire de cel individual, are ca obiect începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă și  nu mai este reglementat în forma actualului proiect, ci rămâne exclusiv în Codul muncii și supus jurisdicției instanțelor judecătorești.

Dând posibilitatea sindicatelor să declanșeze conflict colectiv de muncă pe motiv că angajatorul nu a acordat anumite drepturi, prevăzute de lege sau CCM, pentru un anumit număr de salariați, îi transformă pe aceștia într-o „instanță specială”, deoarece ei ar aprecia de la sine putere ce drepturi nu s-au acordat și pentru ce număr de salariați.

În aceste condiții, se pierde complet interesul angajatorilor de a incheia un CCM, deoarece sindicatele pot oricând „aprecia” că anumite drepturi nu s-au acordat. Prin urmare, speranța legitimă a unui angajator ca pe durata unui CCM ar avea pace sociala dispare in totalitate.

Prezență obligatorie a sindicatului la ședințele CA

În prezent, Legea 62/2011 a dialogului social prevede posibilitatea invitării sindicatului reprezentativ la ședintele consiliului de administraţie, cu obligativitatea comunicării hotărârilor adoptate în 2 zile lucrătoare, indiferent dacă angajatorul a decis sau nu să invite sindicatul reprezentativ la ședința respectivului organ de conducere.

Modificările la lege instituie însă obligativitatea invitării sindicatului la ședințele CA, o posibilă imixtiune în organizarea companiei, cu un impact asupra autonomiei decizionale.

Aceasta propunere este contrară recomandărilor OIM potrivit cărora angajatorul își comunică intențiile sindicatelor în modalitatea pe care o consideră oportună.

Legislația românească are deja o lege specială care reglementează transferul de informații de la angajator la angajați (Legea 467/2006).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Cîțu: Toată lumea întreabă de alocații și pensii. De ce nu mă întreabă nimeni dacă dublez investițiile?

Vladimir Ionescu

Legea prin care Parlamentul a dublat alocațiile copiilor ar fi neconstituțională pentru că nu precizează sursele de acoperire a cheltuielilor, a declarat Florin Cîțu, ministrul… Mai mult

Stiri

Poliția recomandă vechiul drum spre mare, pentru că se repară autostrada

Vladimir Ionescu

Autostrada A2 s-a  blocat  sâmbătă  pe sensul spre  mare,  pentru că,  odată  cu eliminarea restricțiilor de călătorie,  compania de  infrastructură  rutieră  CNAIR  și-a amplificat lucrările … Mai mult

Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult