Comisia parlamentară specială pentru legiferare în domeniu Justiției a emis marţi raport favorabil pentru modificarea Codului Penal. Au fost aprobate toate prevederile declarate constituționale de către CCR din vechiul proiect, foarte controversat, de anul trecut.
Raportul a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi 7 „împotrivă” și va intra miercuri la votul plenului Senatului, deoarece coaliția de guvernare consideră că s-a întârziat deja prea mult.
Săptămâna viitoare va avea loc o nouă ședință în Comisie și adoptarea în camera Deputaților.
PSD și-a dorit ca aceste modificări să fie adoptate de Guvern, prin OUG, pentru că preferă să evite un nou control de constituționalitate. În cazul ordonanței de urgență, și cât timp Avocatul Poporului refuză să sesizeze CCR, modificările intră imediat în vigoare, indiferent dacă sunt sau nu constituționale. Atunci când este vorba de Codul Penal se aplică legea cea mai favorabilă, astfel încât toți beneficiarii modificărilor ar fi rămas cu avantajele oferite de o eventuală reglementare neconstituțională.
Ministrul Tudorel Toader a refuzat să introducă la guvern un proiect de OUG în acest sens, considerând că nu există o urgență ce ar motiva actul.
Deputatul USR Stelian Ion a acuzat marți că partidele din majoritatea parlamentară modifică cele două coduri penale pentru ca liderii lor să scape de dosarele de corupție aflate în anchetă sau instanță:
Cum este posibil să comiți niște infracțiuni și să scapi de dosarele penale modificând legislația pentru tine și pentru prietenii tăi?
Liviu Dragnea, prin aceste modificări de astăzi, își schimbă cursul dosarului penal pe care îl are pe rolul ÎPPCJ, pentru că s-a modificat inclusiv articolul în baza căruia a fost condamant la trei ani și jumătate cu executare.
Printre modificările periculoase, cu potențial să ducă la închiderea a numeroase dosare și, prin urmare, la imposibilitatea recuperării prejudiciilor:
- reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor – termenele pentru răspunderea penală răspunderii penale vor fi: 1) de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 2) de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani
- este dezincriminată neglijența în serviciu
- favorizarea infarctorului nu este infracțiune atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative
- modificarea art.290 limitează la un an denunțul mituitorului, pentru ca acesta să nu mai fie pedepsit (Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia). La fel și în cazul cumpărării de influență.
Prin aprobarea acestor amendamente, parlamentarii români ignoră din nou Comisia de la Veneția, care a cerut anul trecut reluarea discuțiilor privind toate modificările aduse codurilor penale:
“Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor române să efectueze o reevaluare totală a amendamentelor ambelor coduri printr-un proces de consultare complet şi eficient în scopul obţinerii unor propuneri legislative solide şi coerente care să beneficieze de o largă susţinere în cadrul societăţii din România, ţinându-se cont în totalitate de standardele aplicabile şi de îndrumările Curţii Constituţionale“, mai precizează Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).
