Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a primit primele solicitări de avizare a proiectelor de producție și stocare a hidrogenului, potrivit lui Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE.
Sunt doar proiecte pilot sau de cercetare, dar următoarele vor putea folosi fonduri europene de sute de milioane de euro, potrivit oficialilor Ministerului Energiei.
„Am avut şi vedem deja potenţiali investitori care sunt în faza de solicitare de aviz tehnic de racordare cu proiecte de producere de energie eoliană, spre exemplu, care includ şi instalaţie de producţie şi stocare de hidrogen”, a spus oficialul Zoltan Nagy-Bege, la o conferință de specialitate organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, citat de Agerpres.
Hidrogenul verde poate fi obținut prin hidroliza apei cu consum de energie electrică eoliană. Oficialul ANRE se așteaptă ca proiectele de hidrogen să coste tot mai puțin, repetând parcursul proiectelor fotovoltaice.
Fondurile europene pentru proiectele H2
România ar putea beneficia de fonduri europene în valoare de circa 500 de milioane de euro pentru realizarea de proiecte privind producerea, transportul şi utilizarea de hidrogen.
Din PNRR, poate fi fososită o mare parte (cam jumătate) din cele 515 milioane de euro, destinate infrastructurii de distribuţie a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum şi capacităţilor de producţieșistocare a hidrogenului verde .
Proporția hidrogenului în amestecul de gaze naturale trebuie să fie de cel puțin 30%, potrivit precizărilor secretarului de stat din Ministerul Energiei, Dan Dragoș Drăgan, făcute la conferința de joi.
Alte 236 de milioane de euro ar putea fi trase din fondurile de coeziune pentru perioada 2021 – 2027, estima în iulie, Corina Atanasiu, atunci secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Legislația hidrogenului, peste doi ani
Ministerul Energiei trebuie să elaboreze o strategiei a hidrogenului, potrivit angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Până în 2023 România ar urma să fie adoptat și „cadrul legislativ şi de reglementare, pe baza strategiei naţionale a hidrogenului, şi un plan de acţiune aferent. Urmărim eliminarea tuturor barierelor administrative şi legislative în dezvoltarea tehnologiei hidrogenului verde”, a spus Dan Drăgan.
Cât privește costurile de producție de H2, „acum 15 ani, când au apărut în UE panourile fotovoltaice, costurile erau de 7-8 ori mai mari decât acum. Nu cred că erau mulţi la vremea respectivă care credeau că în 15 ani va evolua atât de rapid şi va ajunge una dintre principalele surse pentru omenire. Nu este exclusă o evoluţie similară a hidrogenului”, a apreciat Zoltan Nagy-Bege.
