joi

28 martie, 2024

7 ianuarie, 2020

Echipa de la Spitalul Floreasca care a operat pacienta de 66 de ani ce a luat foc pe masa de operație a săvârșit un șir de greșeli  ce putea fi evitat prin respectarea procedurilor existente, reiese din prezentarea raportului de anchetă ce a avut loc marți la sediul Ministerului Sănătății.

Faptele, potrivit Raportului

Pacienta se afla la a doua intervenție, în momentul incidentului din 22 decembrie. Ea fusese operată cu câteva zile înainte, dar în noaptea de dinaintea celei de-a doua operații a avut o sângerare.


Profesorul Beuran, despre care raportul de anchetă spune că a încălcat 10 reguli din procedurile intervențiilor de acest fel, nu a respectat normele și, în loc să lase echipa de gardă, a chemat de acasă echipa sa intervenții, cea care efectuase și prima operație. „Niciunul din medicii aflaţi în echipa operatorie nu se afla în serviciul de gardă. Deci avem o pacientă care a sângerat şi care s-a deteriorat pe parcursul nopţii, s-a intervenit la 9 dimineaţa, iar în echipa operatorie s-a preferat să se intervină cu un medic rezident şi apoi cu un medic specialist venit de acasă, în loc să intervină echipa de medici primari, care erau de gardă în spital”,  a declarat marți minsitrul Victor Costache.

Deși în raportul intervenției figurează doar numele profesorului Beuran, șeful Secției de chirurgie, acesta nu s-a aflat în blocul operator. Conform dezvăluirilor făcute marți, în sală se aflau, în momentul incidentului: un medic rezident anul V, un medic rezident anul I, două asistente ale blocului operator și, după finalizarea aseptizării a venit și un medic specialist. De asemenea, mai era prezent și medicul anestezist, o tânără ce a respectat toate regulile și care a acționat ca un profesionist, au ținut să precizeze oficialii prezenți la conferință. „Rezidenţii, atunci când intervin într-un timp operator, trebuie să fie sub directa şi stricta supraveghere a îndrumătorului sau responsabilului de rezidenţi, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz”, a explicat ministrul Costache.

Pacienta a murit la câteva zile după incidentul de la Floreasca.

Acesta nu este primul incident de acest fel, un alt pacient suferind arsuri în timpul operației, în prima parte a acestui an. El trăiește și autoritățile vor încerca să discute cu acesta.

Pe biocidul folosit scria că este puternic inflamabil


Biocidul folosit și care a declanșat apariția flăcărilor la contactul cu cauterul este avizat, dar este conceput exclusiv pentru dezinfecţia chirurgicală a mâinilor echipei operatorii, nu pentru dezinfecţia pacienţilor.

Cu toate acestea, acest produs era folosit intens de echipa lui Mircea Beuran, așa cum arată toate documentele cu solicitările de consumabile semnate de profesor. Referatele din ultimul an menționează cantități foarte mici de betadină sau gluconat de clorhexidină, substanțele folosite pentru dezinfectarea zonei pe care se intervine.

Pe ambalajul acestui biocid se precizează foarte clar că este puternic inflamabil, conține 90% alcool, iar procedura operațională spune că nu se folosește în operații, nu prin turnare, ci doar badijonare, tamponare și se lasă timp de evaporare.

Niciuna dintre aceste mențiuni nu a fost respectată, bicoidul a fost turnat pe pacientă, materialele din jur au fost impregnate de acest alcool, iar atunci când s-a intervenit cu cauterul electrica s-a format un efect de spirtieră care a făcut ca bolnava de pe masa de operație să ia foc. „S-a dat puţin pe corpul pacientului după care s-a luat o tăviţă renală și s-a turnat toată cantitatea care evident s-a dus de jur împrejur”, îmbibându-se totul, a explicat Maria Comana, directorul Inspecţiei Sanitare de Stat.

Toate aceste momente se văd pe înregistrarea video din sala de operație.

Pacienta nu era alergică la iod, cum a declarat profesorul Beuran

După aflarea incidentului (la mai multe zile după producerea acestuia, ceea ce a ridicat suspiciunea unei încercări de mușamalizare), profesorul Beuran a susținut că femeia era alergică la iod.

Pacienta declarase alergie la furazolidon, dar ulterior, deși în anamneză nu s-a menționat așa ceva, s-a susținut că era vorba de iod și, din acest motiv au folosit biocidul puternic inflamabil și interzis în operații.

Sindicatele și Colegiul Medicilor s-au opus introducerii în lege a amenzilor pentru nerespectarea procedurilor

Cei prezenți, asistentele și doi medici (fără anestezistă și fără rezidentul din anul II) au primit amenzi de 2.000 de lei, suma maximă prevăzută de lege.

Până în august 2018, nu era reglementată nicio amendă, din cauza sindicatelor din domeniu și a Colegiului Medicilor, care s-au opus mereu introducerii unor sancțiuni financiare, a explicat Maria Comana, directorul Inspecției Sanitare de Stat.

Profesorul Beuran, demis de la conducerea Secției de chirurgie, anunță că va ataca decizia

Medicul Mircea Beuran a declarat luni, la Antena 3, că va contesta decizia prin care a fost eliminat din funcție deoarece măsura nu a fost motivată:

Decizia pe care am primit-o nu este motivată, nu am primit niciun raport. (…)

Lucrurile acestea m-au surprins, dar pot să afirm totodată că nu sunt niște lucruri normale, adică să poți să-i dai decizia unui om fără să argumentezi, decât o inșiruire de cifre (…) sunt niște acuze generale.

Dar, probabil, că atât este capacitatea acestei comisii.

Aproape 30 de medici chirurgi de la Floreasca au anunțat luni, printr-un protest semnat, că nu vor mai opera decât urgențele, în semn de solidaritate cu Mircea Beuran, despre care ei cred că a fost demis pe nedrept.

Marți, acești medici nu au refuzat să mai ofere declarații și, conform informațiilor oficiale, au renunțat la orice protest.

Mircea Beuran, demis din funcția de preşedinte al Comisiei de chirurgie generală a Ministerului Sănătăţii

Marți, Mircea Beuran a fost demis și de la conducerea uneia dintre comisiile de specialitate ce sunt organizate în subordinea Ministerului Sănătății, structuri cu rol de consultare ce oferă ministerului „expertiza științifică necesară pentru coordonarea reţelei de asistenţă medicală”.

Atribuțiile acestor comisii:

  • elaborarea protocoalelor standardizate la nivel național sau adaptarea conținutului protocoalelor internaționale în domeniu;
  • fundamentarea deciziilor ministrului sănătăţii cu privire la politicile, strategiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei;
  • identificarea şi propunerea priorităţilor naţionale pe termen scurt, mediu şi lung;
  • elaborarea de propuneri pentru pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de sănătate;
  • elaborarea programelor de pregătire profesională, organizarea şi desfăşurarea activităţii de învăţământ;
  • stabilirea competențelor incluse în pregatirea pentru specialitate;
  • alcătuirea tematicilor examenului de medic specialist și primar și bibliografiilor aferente.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: