Înainte de a decide să protejeze mai mult stabilitatea dobânzilor decât stabilitatea cursului şi de a semnala, totuşi, o viitoare creştere a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a Românie (BNR), administratorii acesteia au dezbătut pericolele evoluţiei finanţelor ţării, în şedinţa lor din 7 noiembrie.
Iată care sunt principalele griji ale BNR, exprimate în minuta dezbaterilor Consiliului să de administrație, publicată marţi după amiază.
Inflația
Rata anuală a inflației a consemnat un salt în luna septembrie, la 1,77%, de la 1,15 % în august, „reintrând mai mult decât se anticipase în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. (…) Creșterea ratei anuale a inflației a fost mai alertă decât se previzionase. (…) În absenţa tuturor modificărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale, ea s-ar fi plasat în septembrie la 2,6%, marginal deasupra punctului central al țintei staționare”.
Creşterea inflaţiei reflectă „însă, în ansamblul său, acumularea de presiuni inflaționiste ale factorilor fundamentali, pe fondul continuării majorării peste așteptări a excedentului de cerere agregată în trimestrul II și probabil în trimestrul III, precum și al măririi dinamicii costurilor salariale unitare”.
După ce va crește probabil la 2,7% la finalul anului curent, faţă de 1,9% în proiecţia anterioară, „rata anuală a inflației este așteptată să salte și să se mențină până în trimestrul III 2018 deasupra limitei de sus a intervalului de variație al țintei staționare, pentru ca apoi să revină și să rămână în jumătatea superioară a acestuia, la 3,2% în decembrie 2018, nivel identic celui anticipat anterior, și la 3,1% la finalul orizontului proiecției, sub valoarea de 3,5% indicată de precedenta prognoză”, spune documentul BNR.
Creșterea economică pe consum
Consumul privat „și-a consolidat însă contribuția majoritară la dinamica anuală a PIB, precum și de formarea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acționat în sens opus, aportul său redevenind negativ”.
„Expansiunea economică din semestrul II o va depăși probabil ca dinamică anuală pe cea din prima parte a anului, precum și pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul III, urmată de o ușoară încetinire în trimestrul IV, de natură să conducă la o creștere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată”.
„Exportul net este anticipat să-şi majoreze contribuţia negativă la dinamica PIB, în condiţiile în care decalajul nefavorabil dintre variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și cea a exporturilor a continuat să se accentueze în iulie-august, determinând adâncirea în continuare a deficitului comercial şi a celui de cont curent, cu implicații asupra comportamentului cursului de schimb al leului”.
Dinamica creșterii prognozate va rămâne deasupra ritmului PIB potențial în 2018. „S-a arătat că perspectiva are ca suport probabila prelungire până în 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale și a celei de venituri, dar în atenuare graduală față de 2016; ea presupune și diminuarea progresivă a gradului de relaxare a condiţiilor monetare față de anul 2017, dar şi îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și o expansiune economică relativ mai robustă pe termen scurt în zona euro/UE și pe plan global”, spune minuta BNR.
Consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări „probabil mai mult contribuţia la creşterea economică din intervalul 2017-2018, în timp ce rolul formării brute de capital fix ar putea rămâne modest, dar în relativă creștere în raport cu precedenta evaluare. „Unii membri ai Consiliului şi-au reiterat preocuparea legată de acest tipar de creştere și au argumentat nevoia redresării investițiilor”.
Piața Muncii
Efectivul salariaţilor din economie a atins un nivel record în august, pentru a patra lună consecutiv. A fost remarcată „şi tendința descendentă în accentuare a dinamicii anuale a acestuia, indicând o potențială restrângere a spațiului de creștere în perspectivă a gradului de ocupare şi, respectiv, o îngreunare a procesului de recrutare la nivelul firmelor”.
Rata şomajului de numai 5%, „relativa sporire a intențiilor de angajare în ultimele luni ale anului curent, dar și cu dificultățile crescânde în atragerea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, indică prelungirea tendinței de încordare a pieței muncii”.
Este necesară „rezolvarea problemelor structurale ale pieţei”, dintre care relevante sunt rata înaltă de inactivitate din România, dar şi ponderea foarte scăzută a persoanelor inactive care declară că ar dori să muncească, „reflectând nu doar percepția privind costul ridicat de oportunitate atașat renunțării la asistența socială în favoarea angajării, ci şi accesul limitat la reţeaua de transport şi la sursele de informare, precum şi nivelul de pregătire în general scăzut sau abilităţi inadecvate cerinţelor actuale”.
„Aceste trăsături ale unei părţi importante din forţa de muncă sugerează impedimente în mărirea creşterii economice potenţiale, deşi gradul de participare pe piaţa muncii este relativ redus”, spune documentul BNR.
Piața Monetară
Creșterea din luna septembrie a rateii medii a dobânzii la creditele noi și de cea la depozitele noi la termen sunt „condiții mai puțin acomodative și în octombrie, date fiind mărirea semnificativă și consolidarea cotațiilor relevante ale pieței monetare deasupra ratei dobânzii de politică monetară – cea mai înaltă din regiune, dar și din UE -, precum și marginala apreciere consemnată de leu în raport cu euro”.
A fost constatată „ persistența deficitului net de lichiditate din sistemul bancar, banca centrală a continuat să furnizeze lichiditate prin intermediul unor operațiuni repo”.
În context, „unii membri ai Consiliului au semnalat însă și riscul ca puseul inflaționist de la începutul anului viitor, eventual amplificat și prelungit de efectele directe și indirecte ale unor potențiale șocuri mai ample pe partea ofertei și/sau de evoluția cursului de schimb al leului, să afecteze, pe fondul cererii agregate excedentare, anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, implicit evoluția inflației pe un orizont mai lung de timp”.
A fost invocate „riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau cel de accentuare a caracterului suboptim al structurii cheltuielilor bugetare în ipoteza în care deficitul fiscal ar fi limitat totuși la 3% din PIB, dar pe seama continuării diminuării cheltuielilor pentru investiții, cu implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și a deficitului de cont curent”.
Au fost semnalate potențiale efecte contracționiste exercitate asupra economiei – în principal pe calea afectării costurilor și încrederii mediului de afaceri, precum și a dinamicii venitului disponibil real al populației – de noul pachet de măsuri fiscale și salariale, precum și de eventuale măsuri corective suplimentare aprobate în contextul construirii proiectului de buget al anului 2018.
A fost punctat de asemenea riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020.
„S-a subliniat în acest context de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice. Un mix echilibrat este necesar şi din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare, pentru a preveni efecte indezirabile în economie, inclusiv o posibilă încetinire, chiar inversare a procesului de de-euroizare”m mai spune documentul BNR.
Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă – îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual de la ±1,25 puncte procentuale şi, în unanimitate, gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă -, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75% și, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
