Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României consideră „preocupantă dinamica anuală în continuă creștere a importurilor de bunuri și servicii și accelerarea în primele luni din acest an a creșterii deficitului de cont curent”, potrivit minutei dezbaterilor care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară până la 2,50%, în 7 mai.
Mai mult, „în cazul exportului net e posibilă menținerea sau chiar mărirea contribuției negative”, asupra inflației.
„Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară și pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual”, mai spune documentul BNR.
Alte probleme ridicate:
- ampla fluctuație ce va caracteriza evoluția probabilă a inflației în anul 2018, precum și revizuirea ușoară în sens ascendent a pattern-ului acesteia pe termen scurt sunt atribuibile acțiunii factorilor pe partea ofertei, constând în creșteri mari înregistrate recent de toate componentele exogene ale IPC și în efectele de bază asociate, ce se vor manifesta începând cu trimestrul IV 2018.
- principalele influențe provin din majorările semnificative din ultimele luni ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și din accelerarea creșterii prețului combustibililor, în condițiile ascensiunii cotațiilor petrolului și ale reintroducerii supraaccizei la carburanți
- tensiunile ridicate de pe piața muncii vor persista, date fiind inclusiv cele mai recente date și rezultate ale unor sondaje de specialitate, indicând totuși o moderare ușoară a așteptărilor privind angajările în perspectivă apropiată.
- presiunile asupra salariilor ar putea fi mai mari decât cele sugerate de datele privind efectivul salariaților din economie, care a continuat să atingă noi maxime, şi privind rata șomajului BIM care a coborât la un nou minim istoric în luna martie, de 4,5%
- consumul privat a constituit probabil și în trimestrul I motorul creșterii economice încă robuste, dar și principalul determinant al încetinirii acesteia, în timp ce un aport pozitiv în creștere la dinamica PIB este posibil să-l fi adus formarea brută de capital fix, sub impulsul înviorării construcțiilor nerezidențiale și a celor inginerești. În schimb, în cazul exportului net e posibilă menținerea sau chiar mărirea contribuției negative.
- a fost remarcată totodată scăderea în termeni anuali a volumului investițiilor străine directe.
- a fost evidențiată și tendința de mărire în primul trimestru a ecartului dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, anticipându-se însă că aceasta se va inversa, pe măsura consolidării efectelor întăririi de către BNR a controlului exercitat asupra lichidității de pe piața monetară, implicând și o creștere a competiției între bănci pentru atragerea de rezerve. (…) Din această perspectivă, s-a considerat că transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă.
- creşterea probabilă a ratei anuale a inflației, mai pronunțată și relativ persistentă deasupra limitei de sus a intervalului țintei, riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze pe această cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației.
- riscul este amplificat de potențiala creștere peste așteptări a unor prețuri administrate, dar mai ales a prețului internațional al petrolului, relevantă fiind considerată, de asemenea, relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb al leului. S-a subliniat în acest context, în mod repetat, nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu și a calmării celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale.
- previziunile actualizate reconfirmă dinamica creșterii economice prognozată anterior pentru anul în curs, dar o revizuiesc considerabil în sus pe cea aferentă anului 2019.
- se anticipează o decelerare relativ pronunțată a expansiunii economice în 2018, succedată însă de o încetinire sensibil temperată în 2019, ritmul ei prognozat rămânând astfel deasupra celui potențial în 2018 și coborând doar ușor sub acesta în anul următor.
- au fost remarcate și incertitudinile legate de realizarea investițiilor publice și a programului de atragere de fonduri europene.
- membrii Consiliului au subliniat din nou importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință au fost: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie. Sublinierile aparțin redacției.
