BNR, preocupată de riscul ca puseul inflaționist să producă efecte grave
vineri

3 decembrie, 2021

BNR, față în față cu efectele secundare grave ale inflației

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 octombrie, 2021

Membrii Consiliului de Administrației al Băncii Naționale a României s-au arătat ”foarte preocupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă și relativ persistentă a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei –, să deterioreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri, având în vedere și tendința de scădere a gradului de relaxare a pieței muncii”, reiese din minuta publicată de instituție vineri.

Pentru a se evita acest scenariu, conducerea BNR a subliniat nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale.

În același timp, s-a convenit că o ”eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activității economice și ocupării forței de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp”.


În urma analizării celor mai recente evoluții și date, conducerea BNR a revizuit prognoza de inflație la un vârf de 5,6% în decembrie și un nivel de circa 3,4% începând din trimestrul III al anului viitor, reiese din minuta ședinței de politică monetară de săptămâna trecută.

În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o încetinire a creșterii activității economice în semestrul II 2021. Aceasta reprezintă și o consecință a erodării exercitat asupra veniturilor populației și firmelor de scumpirea energiei, combustibililor și alimentelor.

”Evoluția face probabilă o cvasi-stagnare a excedentului de cerere agregată în a doua parte a anului curent, față de ușoara creștere previzionată anterior. Astfel, în condițiile decalajelor temporale necesare manifestării lor, presiunile inflaționiste ale excedentului de cerere agregată vor rămâne probabil slab perceptibile și mai estompate pe termen scurt decât s-a anticipat în prognoza din august, și, totodată, greu decelabile din multitudinea factorilor ce vor afecta inflația de bază în acest interval”, au concluzionat membrii Consiliului.

Alte semnale transmise de conducerea BNR

  • Despre avansul inflației peste nivelul prognozat


În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că recenta tendință ușor ascendentă a componentei de bază a inflației este atribuibilă, în principal, șocurilor interne și externe pe partea ofertei, mai cu seamă creșterii cotațiilor unor mărfuri și a costurilor cu energia și transportul, precum și blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, ale căror efecte directe și indirecte continuă să fie potențate de cererea sporită de bunuri și servicii ce se manifestă după relaxarea restricțiilor de mobilitate.

S-au făcut, de asemenea, referiri la ascensiunea alertă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă, precum și la gradul de transferare a majorării prețului energiei asupra prețurilor de consum, fiind evidențiată, totodată, accentuarea recentă a tendinței crescătoare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenți economici, însoțită de o ușoară ajustare în sus a celor pe termen mai lung.

  • Despre creșterea economică

Toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la creșterea abruptă a variației anuale a PIB, dar în proporții considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul gospodăriilor populației, care s-a mărit totuși sub așteptări în termeni anuali, și a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variația stocurilor. O contribuție pozitivă, deși mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcțiilor noi, în special pe segmentul rezidențial, al cărei impact l-a devansat pe cel al scăderii considerabile a variației investițiilor nete în utilaje

  • Despre avansul deficitului de cont curent

Soldul negativ al balanței comerciale și-a accentuat însă adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească foarte alert, mărindu-se pe ansamblul semestrului I 2021 cu peste 85 la sută față de perioada similară a anului trecut. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în condițiile scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul II, de la o valoare totuși substanțial crescută în prima lună a anului.

  • Despre evoluția viitoare a economiei

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc totuși incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.

Condițiile de pe piața muncii ar putea fi afectate și de extinderea digitalizării și automatizării pe plan intern, precum și de o creștere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. În schimb, influențe de sens opus asupra salariilor sunt de așteptat din eventuala persistență a problemei inadecvării pregătirii ofertei de forță de muncă la cerințele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate și, într-o oarecare măsură, din probabila majorare în viitorul apropiat a salariului minim pe economie, au arătat mai mulți membri ai Consiliului.

  • Despre creștere dobânzilor

Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat să se reducă în intervalul iulie-august 2021, cu unele excepții, influențate fiind și de prelungirea scăderii IRCC. Descreșterea acestuia a încetinit totuși sensibil în trimestrul IV 2021, au subliniat unii membrii ai Consiliului, iar, în primele trei luni din anul următor, indicele va cunoaște probabil, în premieră, o majorare.

  • Despre deprecierea leului

S-a arătat, în mod repetat, că incertitudinile sporite privind consolidarea bugetară generate de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern și de dinamica inflației, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potențiale consecințe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflației, încrederii în moneda națională și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum și asupra costurilor de finanțare a economiei.

  • Despre riscurile la adresa finanțelor publice

Inclusiv în acest context, preocupantă a fost considerată conduita politicii fiscale, prezumată a deveni restrictivă din 2021, în condițiile în care, coordonatele recentei rectificări bugetare și instabilitatea mediului politic intern erau de natură să pericliteze consolidarea bugetară – proces esențial pentru corecția dezechilibrului extern, și, totodată, necesar din perspectiva angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv, au arătat mai mulți membri ai Consiliului. S-a apreciat că incertitudini și riscuri suplimentare la adresa situației finanțelor publice decurg din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea drastică a energiei și a materialelor de construcții, dar și din eventuale abordări menite să atenueze impactul creșterii prețurilor unor utilități, prioritar pentru populație, precum și din noi măsuri guvernamentale motivate de deteriorarea abruptă a situației epidemiologice.

  • Despre absorbția fondurilor europene

Un grad ridicat de incertitudine caracterizează însă și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut membrii Consiliului, evocând aprobarea de către CE a Planului național de redresare și reziliență, dar și pașii ce mai trebuie parcurși pentru începerea atragerii sumelor alocate, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

  • Despre evoluția pandemiei

Totodată, incertitudini și riscuri crescute generează noul val pandemic, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evidențiind înrăutățirea accelerată a situației sanitare și nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, dar și gradul mai redus de severitate al restricțiilor probabil reinstituite, precum și capacitatea crescută de adaptare a firmelor și populației la cerințe de distanțare socială.

BNR a majorat la începutul acestei luni dobânda-cheie de politică monetară la 1,5% pe an.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Decizia de majorare este prima de acest tip din ultimii trei ani și jumătate, respectiv din mai 2018, când dobânda de politică monetară a fost majorată de la 2,25% la 2,5% pe an.

A urmat o pauză de aproape doi ani, iar în martie 2020 a fost reluat ciclul de scădere a dobânzilor de politică monetară.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr