16 aprilie, 2022

Administratorii Băncii Națională a României (BNR) au constatat că inflația a crescut peste așteptări în februarie , „contrar previziunilor, urcând la 8,53%”, mai ales din cauza combustibililor, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 5 aprilie, publicată vineri.

Inflația a crescut chiar dacă „scăderile de dinamică consemnate de prețurile la energie electrică și gaze naturale – pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de compensare și plafonare -, au devansat consistent, ca impact, creșterile peste așteptări înregistrate de prețul combustibililor, de prețurile LFO și de cele administrate”.

Mai mult, „rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care nu depinde de prețurile volatile) și-a accentuat trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 5,9% în februarie, de la 4,7 % în decembrie 2021. Avansul ei a fost însă antrenat, și de această dată, în principal de segmentul alimentelor procesate, în condițiile accelerării semnificativ peste așteptări a creșterilor generalizate de prețuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei și a transportului”.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate, în 5 aprilie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,00%, de la 2,50%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,00%,, de la 3,50% și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,00%, de la 1,50.

Principalele constatări ale strategilor monetari ai BNR

„O sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare
- Pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei.
Recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pentru anumite servicii, precum și de ponderea considerabilă deținută în coșul de consum de bunurile alimentare și de cele importate.
Au fost evidențiate noile ajustări consistente în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, însoțite și de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și măsurile guvernamentale de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor aplicate deja, de natură să susțină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în debutul anului curent.
Exportul net și-a atenuat impactul contracționist, în condițiile în care scăderea variației anuale a importului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exportului.
Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parțial ea poate fi atribuită înrăutățirii raportului de schimb și altor factori conjuncturali, iar gradul de acoperire a acestui deficit cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a mărit ușor, rămânând însă relativ scăzut.

Incertitudini și riscuri

Incertitudinile și riscurile la adresa evoluțiilor de pe piața muncii sunt considerabil crescute, în perspectivă apropiată, de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns, de natură să exacerbeze criza energetică și perturbările în lanțurile de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor mărfuri.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat creșterea în februarie și martie, atingând valori record ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie.
Potrivit noilor analize, rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2 la sută în luna iunie, urmată de o descreștere graduală, până la 9,6 la sută în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2 la sută la finele anului”, mai spune documentul BNR.

***