fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

La obiect

Pilonul II și-a revenit din criza indusă de pandemie

Toate fondurile de pensii obligatorii administrate privat au anunțat creșteri prin care recuperează aproape integral scăderile provocate de criza Covid19. Aceasta a declanșat după mijlocul… Mai mult

29.06.2020

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Ministrul Toader anunță atacul asupra completurilor de trei judecători de la ICCJ; modificarea recursului compensatoriu, amânată

de Vladimir Ionescu , 29.1.2019

Ministrul Tudorel Toader a declarat luni seara că și completurile de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt nelegale, dar în cazul lor, pe care CCR nu s-a pronunțat încă, doar Avocatul Poporului poate sesiza în momentul de față instanța constituțională.

De o decizie CCR de nelegalitate a completurilor de trei judecători de la ICCJ, pe modelul celor de cinci, ar putea beneficia și Darius Vâlcov, condamnat în prima instanță, adică pe fond, la opt ani de închisoare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate. El a cerut de la o firmă de construcţii 20% din valoarea unor contracte publice, în perioada în care a fost primar, protrivit acuzațiilor procurorilor, confirmate prin condamnare.

Motivarea deciziei pronunțate în februarie 2018 nu a fost publicată până acum, astfel încât orice decizie CCR referitoare la nelegalitatea completurilor de trei (care judecă pe fond dosarele demnitarilor și magistraților, înalților ofițeri etc.) l-ar ajuta să ajungă la reluarea de la zero a procesului.

“Mă întrebaţi de cele (completurile – n. red.) de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curţii Constituţionale care să aibă în spate să bazeze pe nelegala constituire a completelor de trei şi analogia nu o putem pune în operă, dar oricând şi oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituţională şi cei care mai sunt în curs de judecată, în căi de atac sau în contestaţie în anulare, dacă mai au termenul să nu fie expirat, pot ridica în faţa instanţei de judecată excepţia de neconstituţionalitate”, a spus Tudorel Toader luni seara, la Antena 3.

Reamintim că CCR a declarat nelegale completurile de cinci, care judecă apelurile de la ICCJ, adică pronunță sentințele definitive, iar Guvernul dorește să adopte o OUG prin care toți cei condamnați începând cu 2014 să poată înregistra contestație anulare, deși termenul din Codul de procedură penală a fost depășit. Această OUG îi va permite lui Liviu Dragnea să beneficieze de reluarea apelului din Dosarul Referendumului.

Situația completurilor de trei nu este însă similară cu cea a celor de trei, așa cum lasă Tudorel Toader să se înțeleagă.

Legea prevede doar despre completurile de cinci că sunt compuse prin tragere la sorți. În rest, de la completurile de trei ale ICCJ și până la judecătorii de la judecătorii, completurile sunt stabilite prin decizii ale colegiilor de conducere ale instanțelor. Astfel încât nu există motiv pentru ca ele să fie nelegale, precum în cazul celor de 5, de la ICCJ, unde CCR a considerat nelegal faptul că nu au fost trași la sorți tot cei cinci membri, ci doar patru.

Acest lucru a fost explicat marți și de judecătorul Bogdan Mateescu, membru al CSM.

Abuzul în serviciu va fi redefinit

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, consideră că abuzul în serviciu trebuie redefinit, în contextul în care actuala definiţie datează din 1968, şi se declară încrezător că “legiuitorul va găsi formula cea mai bună” în acest sens. Totodată, în opinia sa, Codul penal român este mult mai coercitiv decât cele ale altor state democratice.

“Abuzul, după părerea mea, trebuie redefinit pentru că în Codurile penale din Europa, cu standardele ei moderne, europene, pe care trebuie să le atingem, nu prevede o astfel de formulare a abuzului laxă, în care să putem încadra orice”, a spus Tudorel Toader, la Antena 3.

În ţări europene precum Germania, Franţa sau Polonia abuzul în serviciu este foarte clar definit, “ştii precis în ce constă fapta”, a mai explicat ministrul Toader.

Modificarea recursului compensatoriu, amânată

În ceea ce privește recursul compensatoriu, a cărui modificare a fost promisă de ministrul Justiției după protestul societății civile și a unor asociații de magistrații, Tudorel Toader spune că discuția nu a fost încă lămurită și nu se știe exact ce formă de legiferare se va adopta.

“Respectând demnitatea de preşedinte al Republicii, eu fac parte din Guvernul României şi dialogul instituţional îl am cu doamna premier, cu care discut inclusiv aceste probleme, cu preşedintele sigur discut prin premier sau direct în cadrul CSAT. Săptămâna trecută, am fost la Bruxelles, probabil în zilele următoare, azi, mâine, mă voi întâlni cu doamna premier şi vom ajunge la o concluzie finală”, a declarat Tudorel Toader.

“Când voi definitiva varianta, vă voi anunţa”, a spus Tudorel Toader.

În ultimele luni, presa a relatat despre mai multe cazuri de violență, inclusiv crimă și violuri, comise de persoane care au fost eliberate mai devreme din închisoare pentru că au beneficiat de recursul compensatoriu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult

Europa

Exporturile de cereale ale României în afara UE, cele mai mari din ultimii 5 ani

Adrian N Ionescu

Cu cele mai mult de 10 milioane de tone de cereale exportate în afara Uniunii Europene, România a fost a doua după Franţa în anul… Mai mult

Stiri

Un nou record al raportării cazurilor noi Covid: 614

Vladimir Ionescu

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat joi un număr record de cazuri noi de Covid-19. Astfel, în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 614 cazuri… Mai mult

Stiri

Parteneriat privat româno-elvețian cu operațiuni globale în administrarea publică a proprietăților

Vladimir Ionescu

Compania românească Trencadis anunță joi o asociere în participațiune cu grupul elvețian GeoZone pentru a crea AIOS Integrated Land Systems, ”singurul one-stop-shop din lume dedicat… Mai mult

Stiri

Fitch a confirmat ratingul „BBB-” acordat Transgaz, cu perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Fitch Ratings a confirmat la „BBB – ” ratingul pe termen lung atribuit companiei româneşti Transgaz (TGN), cu perspectivă stabilă, constatând modelul de afaceri solid… Mai mult

Digital

Violeta Alexandru: Din 15 august, comunicarea cu instituţiile Ministerului Muncii se va face online

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a semnat ordinul care permite ca, din 15 august, comunicarea cu toate instituţiile din subordinea ministerului să se facă online, precizând… Mai mult

Stiri

BNR a cumpărat titluri de stat de doar jumătate de miliarde de lei în iunie

Alexandra Pele

Banca Națională a României (BNR) a cumpărat în iunie titluri de stat de circa 533,1 milioane de lei de pe piața secundară, reiese din datele… Mai mult