Ministrul agriculturii polonez, Henryk Kowalczyk, a demisionat miercuri pe fondul revoltei fermierilor nemulțumiți de concurența cerealelor ieftine importate din Ucraina. Agricultorii amenințaseră în ultimele zile că vor bloca Varșovia în timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski, adică miercuri, ziua în care ministrul s-a retras din funcție.
Henryk Kowalczyk a explicat că a luat această decizie după ce Comisia Europeană a hotărât să prelungească scutirea de taxe pentru importurile de cereale din Ucraina până în iunie 2024.
‘Întrucât este clar că această solicitare (reintroducerea taxelor vamale pentru importurile agricole ucrainene – n. red.) nu va fi satisfăcută de Comisia Europeană, în acest moment, am decis să demisionez din funcţia de ministru al agriculturii’, a declarat Kowalczk.
(Citește și: „Fermierii polonezi amenință cu blocarea străzilor la vizita lui Volodimir Zelenski la Varșovia„)
Blocajele logistice au făcut ca mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, să rămână în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali, şi dând mari bătăi de cap în Polonia partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) în acest an electoral, scrie Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Acord pentru diminuarea etapizată a fluxului cerealelor din Ucraina și pentru compensarea pierderilor
Anul trecut, UE a înființat Solidarity Lanes pentru a facilita exporturile de cereale din Ucraina sfâșiată de război, care avea porturile blocate. Fluxuri uriașe de cereale ucrainene ieftine au ajuns în țările Europei Centrale, afectând prețurile practicate de fermierii din regiune și, în special, agricultorii din Polonia, România și Bulgaria.
Ministerul polonez al Agriculturii și reprezentanții mișcării fermierilor au semnat săptămâna trecută un acord comun în care sunt enumerați mai mulți pași pentru stoparea fluxului excesiv de cereale din Ucraina și compensarea pierderilor suferite de producătorilor locali.
„Ne-am gândit că ministrul ne-a luat în serios, dar s-a dovedit a fi altfel”, a spu luni Marcin Sobczuk, șeful Asociației Fermierilor din Zamość, explicând că ministrul Kowalczyk nu a implementat niciuna dintre promisiunile făcute fermierilor. Dimpotrivă, importurile de cereale din Ucraina au continuat să intre în țară și chiar au crescut. „De când a fost semnat acordul, am observat un flux crescut de cereale ucrainene”, a declarat luni Michał Kołodziejczak, un important activist fermier, în cadrul unui briefing de presă improvizat.
Scrisoarea celor cinci premieri care solicită Bruxelles-ului reintroducerea taxelor pentru cerealele ucrainene
Şefii de guvern din cinci ţări UE (Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria) i-au scris vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a propune măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene.
Ei au mai afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace.
Comisia Europeană pregătește o nouă tranșă de despăgubiri pentru fermierii din Europa Centrală și de Est
În urma nemulțumirilor exprimate de mai multe state membre, Comisia Europeană va pregăti un al doilea pachet de despăgubiri pentru fermierii europeni afectați de importul de produse agricole din Ucraina. Fondurile vor fi de 75 de milioane de euro și vor fi anunțate la mijlocul lunii aprilie, a declarat joi un reprezentant al Comisiei Europene, într-un briefing de presă.
Comisia a acordat luna aceasta un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români, sumă din care țării noastre i-au revenit 10 milioane. O sumă infimă, în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.
În urma presiunilor venite în ultimele zile din partea acestor state, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel au fost de acord cu majorarea sumelor și acordarea unui al doilea pachet de compensații, cu ponderi diferite alocate față de pachetul inițial, când Polonia a primit aproape 30 de milioane de euro, Bulgaria – 16, iar România- doar 10 milioane de euro (dar solicitase circa 25 de milioane de euro).
****
