Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri seară, că va propune adoptarea unei OUG ce le va permite infractorilor care au fost condamnați în baza interceptărilor sau a protocoalelor cu SRI să cere revizuirea sentinţei.
OUG va fi dată „într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile”, pentru a le reda românilor încrederea că „justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia”, a spus ministrul, într-un interviu acordat Antenei 3.
„Toţi infractorii au sentimentul că sunt condamnaţi pe nedrept.
Nedreptate: stai acolo condamnat, chiar dacă interceptarea nu e legală, dacă-i protocol.
Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă. O Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive.
Să-i dăm celui care are sentimentul că este condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă”, a declarat Tudorel Toader.
Cine este vinovat să plătească, dar cine nu este vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept, a mai spus ministrul, în pofida faptului că o revizuire a unei condamnări în acest caz nu ar însemna că un condamnat nu este vinovat, ci doar că anularea interceptărilor făcute de SRI în cazuri de corupție, de exemplu, a lăsat un dosar fără probele vitale.
Ministrul nu a explicat ce înseamnă „interceptări nelegale” și nici comdamnare „pe protocol”
Este foarte probabil ca respectivul OUG să vizeze condamnările pronunțate în dosare în care interceptările au fost făcute de SRI. Ceea ce ar însemna să fie declarate admisibile toate cererile de anulare ale condamnărilor din trecut în care interceptările din timpul anchetei au fost făcute de SRI, fie că este vorba despre dosare de corupție, crimă, trafic de persoane, de droguri, spălare de bani etc.
„El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul şi să vadă dacă a fost condamnat pe bază de interceptări sau pe bază de protocoale. Dacă e vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea şi să o pună în procedura de reformare.
Căutăm o pârghie de reformare a unor hotărâri Să-i dăm încredere românului că justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia. Cine e vinovat să plătească, dar cine nu e vinovat să nu rişte vreo condamnare pe nedrept. Să sporim efectivitatea justiţiei”, a declarat ministrul Justiţiei.
Întrebat ce va presupune exact această Ordonanţă de Urgenţă, Toader a spus că prin aceasta orice condamnat care este convins că a fost condamnat în baza unui protocol sau a unei interceptări va avea posibilitatea de a cere unui judecător să verifice decizia instanţei.
„Va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că hotărârea a fost pe interceptare sau protocol nelegal să se apropie de dosar, să ceară unui judecător să verifice. Judecătorul să spună: admite şi trimite la rejudecare sau să spună nu”, a precizat Toader.
Terenul pentru această OUG a fost pregătit printr-una din completările aduse Codului de procedură penală, mai precis, articoului 453, care prevede cauzele de revizuire. Adăugarea spune că revizuirea hotărârilor rămase definitive poate fi făcută și dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale. Nu se precizează care sunt aceste probe nelegale.
O astfel de OUG ar contraveni însă deciziei CCR din 2016 care stabilea că interceptările și alte mijloace de supraveghere nu pot fi făcute de SRI în dosarele DNA și ale altor parchete.
Motivul:
Decizia preciza că interdicția se aplică pe viitor și nu poate fi folosită ca temei de revizuire decât în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituțonale similare înaintea publicării hotărârii în Monitorul Oficial.
Decizia, în prezentarea CCR:
În ziua de 3 martie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.
Curtea a reținut că în ceea ce privește cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanță a Guvernului și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate.
Curtea a reținut că din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat.
Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive.
Curtea a constatat însă că, în reglementarea cazului de revizuire examinat, reglementat de art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, deși intenția legiuitorului a fost de a da eficiență controlului de constituționalitate, posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege.
În speță, Curtea a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional.
