Ministrul german al Apărării – vizită, joi, la Bucureşti. Contextul

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, se va afla joi într-o vizită la BUcureşti, anunţă Ambasada Germaniei.

Aceasta va avea întâlniri cu omologul ei român, Mircea Duşa, dar şi cu preşedintele Iohannis, la ora prânzului.

Contextul vizitei şi dezbaterile la nivel european

În domeniul apărării, Germania s-a remarcat odată cu această guvernare printr-o nouă filosofie. În luna februarie, ministrul Apărării a anunţat o nouă strategie de securitate şi apărare, care va fi prezentată în 2016.

Presa internaţională a titrat intenţia enunţată de Ursula von der Leyen, potrivit căreia „Germania îşi va construi strategia de securitate în anii viitori ca răspuns la încercările Rusiei de a folosi politica de forţă şi forţa militară pentru a-şi atinge interesele”.

„Noua strategie înseamnă că armata germană se va concentra în viitor nu numai pe misiuni în regiuni îndepărtate, ca de exemplu Afghanistan, ci va deveni mai implicată în întărirea apărării NATO. Germania ajută deja la sporirea prezenţei NATO în Europa”, a arătat ministrul german.

Dincolo de provocarea pe care o reprezintă Rusia, de remarcat sunt, de fapt, alte elemente:după ani de neimplicare, Germania se schimbă.

În ultimii 70 de ani Germania a ezitat să se implice militar în afacerile internaţionale, acum pare mai asertivă şi dispusă să răspundă ameninţărilor internaţionale.

În plus, la nivelul UE se conturează o dezbatere privind o politică de apărare comună. O serie de politicieni germani afirmă că a venit momentul pentru o armată europeană, pentru o forţă comună care să permită atât raţionalizarea cheltuielilor militare, cât şi o susţinere a unei poziţii de jucător internaţional a UE.

O poziţie complementară noii filosofii privind strategia de securitate germană, în care Germania va deveni mai implicată în întărirea apărării NATO.

Este o idee susţinută şi la nivel comunitar. UE nu poate accepta să nu facă parte din joc.
Astfel că preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a argumentat necesitatea unei armate comune europene: “o armată comună a tuturor europenilor îi va da de înțeles Rusiei că vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE”. Mai mult, ”ne va ajuta să punem la punct o politică externă și de securitate comună” – potrivit lui J.C. Juncker.

UE pare incapabilă să  aibă misiuni altele decât unele cu obiective limitate, de mărimi şi pe durate de timp limitate. UE a dezamăgit în misiuni pe timp îndelungat, în teatre de luptă cu riscuri crescute şi în unele cazuri a fost chiar absentă: Libia şi Mali.

Fără o armată puternică, fără o politică militară, UE nu poate face faţă rolului asumat de asigurator al securităţii şi al dezvoltării, nu paote fi un partener pentru ONU pentru a aduce valoare adăugată operaţiunilor comune de prevenire a conflictelor, menţinere a păcii şi gestionare a crizelor.

Consiliul European a discutat această temă pentru prima dată în 2013, ulterior încurajând statele UE să coopereze în domeniul apărării. Iar ideea folosirii în comun a echipamentelor si sistemelor a câştigat teren şi cu aplicarea conceptului “smart defence” în NATO.

Consiliul European a identificat patru domenii critice de dezvoltare a unor proiecte comune:

• alimentarea în aer a aparatelor de zbor
• dezvoltarea unei noi generaţii de drone de supraveghere
• comunicaţiile prin satelit
• apărarea împotriva atacurilor cibernetice

La Consiliul European din  luna iunie, liderii europeni vor evalua progresele făcute în aceste patru domenii.