Bugetul pentru bursele elevilor va fi de 10 ori mai mare în anul şcolar 2023 – 2024, decât cel din 2020, acoperind 8% din impactul Legii învăţământului preuniversitar, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu (foto stânga), care consideră că bursele elevilor constituie unul dintre pilonii care pot reduce abandonul şcolar.
„Bursele elevilor au fost plătite pentru prima oară de la bugetul de stat în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei. Exact 10 ori mai mare decât a fost în 2020”, a precizat ministrul Educaţiei, sâmbătă, la Iași, într-o dezbatere pe tema legilor educaţiei.
O mare parte a burselor urmează să fie dedicate susţinerii performanţei şcolare, „că le putem numi de merit, oricum, dar sunt pentru susţinerea performanţei şcolare, pentru că tot vorbeam de excelenţă”, a spus Sorin Cîmpeanu, citat de Agerpres.
Prin noua lege a Educaţiei, ministerul vrea să confere mai multă putere şcolilor în acordarea burselor, „pentru un management profesionist”.
De unde începe libertatea școlilor de a stabili bursele elevilor lor
Ministrul Educației spune, conform „propunerii din lege”, că pentru fiecare din cei 871.000 de elevi din învăţământul primar se alocă 400 de lei pentru burse; „sunt doar burse sociale primare. Pentru învăţământul gimnazial, este vorba de cei 751.000 de elevi din gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei”.
„Pentru învăţământul liceal, şi este vorba de cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale. Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional, cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei pe elev”, spune Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educației consideră că, „în acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii”.
„Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli”, consideră Sorin Cîmpeanu.
Școlile își vor stabili mediile de bursă
Sorin Cîmpeanu a precizat că nu li se va mai impune şcolilor care să fie media de acordare a burselor.
„Nu vă spune nimeni să daţi burse de performanţă şcolară de la 7, 8, 9, 9,50, sau 8,73 sau 9,20, vă puteţi adapta specificului şcolii. Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia. Dacă sunteţi într-o şcoală din Ciohorani, s-ar putea să aveţi nevoie să lansaţi acest buget spre partea de burse sociale”, spune ministrul.
(Citește și: „Compromis: Pentru bursele din semestrul II se iau în calcul mediile de la sfârșitul anului școlar trecut”)
Conform proiectului acestei legi, „singurul lucru pe care statul român îl face este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, să nu puteţi coborî bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei. Bursele de excelenţă olimpică fiind 1.000 de lei, pentru palierul internaţional şi 700 de lei pe lună, pentru palierul naţional”, a exemplificat ministrul Educaţiei.
Se poate ajunge în situaţia în care aproape jumătate dintr-o clasă de elevi să poată primi una sau mai multe burse.
Bursele și reducerea abandonului școlar
Având în vedere posibilitatea de cumul a burselor prevăzute la nivel de lege şi nu la nivel de ordin de ministru, bursele se pot constitui într-un pilon de reducere a abandonului şcolar – susţine Sorin Cîmpeanu.
„Fiecare părinte se uită şi îşi face calcule, de multe ori îşi face calcule în zonele vulnerabile, din perspectiva abandonului şcolar crescut, aşa cum nu ne dorim”, confirmă ministrul Educației, care recunoaște:
„Nu avem mecanisme să îi protejăm mai mult pe acei copii care nu sunt trimişi la şcoală sau care nu sunt lăsaţi să meargă la şcoală, pentru că au alte lucruri de făcut.
Dar, „în momentul în care acel părinte înţelege că trimiţându-şi copiii la şcoală, susţinându-i să înveţe, acei copii vor putea obţine burse care însumat, dacă are doi sau trei copii, va fi mult mai mult decât propriul lui venit, al adultului, al părintelui, sunt convins că acesta va fi un factor important în decizia de a-i trimite sau a nu-i trimite, de a susţine sau a nu susţine copiii la şcoală”, a mai explicat ministrul Educației.
***
