Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de Apărare comună europeană, proiect lansat inițial de Franța și Germania.
Lista, obținută de Politico, conține 17 proiecte care acoperă domenii de tipul pregătire, dezvoltarea capacităților și reacție operațională rapidă.
Proiectul care adună cei mai mulți susținători este cel propus de Olanda, care vizează creșterea mobilității militare– alte 21 de state membre și-au declarat suportul, motiv pentru care Comisia Europeană a elaborat deja o propunere.
Pe lista proiectelor comune, scrie Politico, se mai găsește un ”Corp operațional de răspuns la situații de criză”, care este descris de diplomații europeni ca un proiect menit ”să pre-identifice forțe armate care ar putea fi desfășurate în caz de nevoie”. Potrivit acestei liste, Germania este stat-lider în proiectul de răspuns în situații de criză.
La lansarea PESCO a fost alcătuită o primă listă de 50 de proiecte comune, 33 dintre acestea fiind eliminate după analiza responsabililor cu politicile naționale de apărare și a analiștilor Agenției Europene de Apărare. ”Lista proiectelor selectate arată că am reușit să găsim o balanță potrivită”, declară un diplomat european.
La prima vedere însă, balanța înclină spre Occident: dintre cele 17 proiecte, 4 sunt conduse de Germania, alte 4 de Italia, alte 2 de Franța.
Pe listă sunt și 2 proiecte conduse de Polonia (mobilitatea trupelor și interoperabilitate radio) și unul în care Lituania este stat-lider (echipa cibernetică de reacție rapidă).
Legat de acest ultim exemplu, este de menționat faptul că România putea fi considerată aptă să preia această sarcină în condițiile în care jucăm deja un rol în protejarea Ucrainei de atacuri cibernetice.
De precizat: Politico nu detaliază lista celor 17 proiecte și nici care sunt statele-lider în restul de 4 proiecte alese.
Un element esențial al strategiei de Apărare europene, lansată în noiembrie 2017, este faptul că promovează conceptul de ”viteze diferite”, în care statele membre au libertatea să susțină ce proiecte consideră că le sunt de folos. De exemplu, înființarea Comandamentului Medical European a fost solicitată de Germania și este sprijinită de Olanda, Spania, Italia, România, Suedia și Slovacia.
Un element important al participării în proiectele comune de apărare îl constituie aspectul financiar- Comisia Europeană a stabilit anul acesta un important buget din care să fie finanțate proiectele, în valoare de 5,5 miliarde euro, anual.
Proiectul apărării comune rămâne însă dependent de succesul planurilor expuse de președintele francez Emmanuel Macron și de disponibilitatea germană de a avansa pe marginea proiectelor mai largi de reformă a UE.
În luna noiembrie, 23 de state membre UE au anunțat aderarea la PESCO, inițiativă prezentată de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, drept un ”moment istoric” pentru continent.
Alte două state- Irlanda și Portugalia- s-au alăturat PESCO după lansare, doar Marea Britanie, Danemarca și Malta rămânând deocamdată în afara proiectului european.
Statele membre PESCO au căzut de acord asupra unei liste a angajamentelor, care inclus ”creșterea cheltuielilor alocate cercetării și tehnologiei” în domeniul militar și ”creșterea în termeni reali, periodică , a bugetelor apărării”.
Urmărește-ne pe Google News
