„Cred că vom face un program convingător pe care îl trimitem Comisiei Europene până pe 25 aprilie, prin care să le explicăm că ne vom încadra în deficitul de 3%. Pe calculele lor iese 3,6-3,7%. Noi credem că putem să facem 3% şi, aşa cum arată execuţia la trimestrul unu, sunt convins că ne încadrăm în 3%”, a declarat Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor Publice , citat de Agerpres.
Pe de altă parte, argumentele convingătoare încă nu au fost găsite, potrivit ministrului Finanţelor.
„Mai rămâne să găsim argumente convingătoare şi pentru Comisia Europeană şi ne străduim să trimitem acest lucru la Bruxelles până în 25 aprilie, astfel încât la prognoza de primăvară pe care o face Comisia să fie luate în calcul aceste argumente şi poate îşi revin şi ei şi vor recunoaşte că noi avem dreptate încă o dată”, a mai spus Viorel Ştefan.
Ministrul Finanţelor contează pe faptul că există „rezerve de potenţial încă nevalorificat”, referindu-se „în primul rând la randamentul pe care statul îl realizează din exploatarea activelor pe care le au companiile cu capital de stat, regiile autonome”.
„Este inadmisibil ca pe toată averea statului să colectezi uzufruct la nivel de 2,2 miliarde lei în 2016, mai ales că în ultimii ani s-a implementat management privat în scopul creşterii randamentului, măririi eficienţei. Or rezultatul nu este cel scontat”, a mai spus ministrul.
Ministrul Finanţelor are în plan „nişte măsuri destul de îndrăzneţe, în sensul creşterii randamentului şi creşterii veniturilor pe care aceste active trebuie să le livreze statului, care este proprietar. Aici noi vom aduce venituri suplimentare”.
Pe de altă parte, Viorel Ştefan a criticat politica de redevenţă şi în general sistemul de fiscalizare a zăcămintelor naturale.
„Inadmisibil de puţin se colectează din această perspectivă. Undeva la 1,4-1,5 miliarde lei. Acestea sunt resurse care vor suplimenta veniturile bugetare şi vor îmbunătăţi structura de venituri a bugetului de stat”, a declarat Viorel Ştefan, citat de Agerpres.
Ar fi rezerve şi pe partea de cheltuieli, „dacă ne uităm la modul cum se fac achiziţiile publice. Noi avem şi în programul de guvernare ideea de a înfiinţa o unitate centralizată de achiziţii publice. Această ideea ţinteşte tocmai pentru a optimiza cheltuielile şi a realiza economii”.
Totodată, pe lângă Secretariat General al Guvernului se va înființa o unitate legată de auditarea funcţionării instituţiilor şi autorităţilor publice, care „să elimine redundanţele, să simplifice birocraţia, să elimine cheltuieli suplimentare ce n-au rost”, a explicat ministrul Finanţelor.
FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018 şi recomandă autorităţilor române să protejeze anvelopa veniturilor, să majoreze într-un ritm moderat salariile şi pensiile şi, pe termen mediu, să aibă ca obiectiv un deficit de 1,5% din PIB pentru a reconstrui rezerva financiară (buffer).
Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, faţă de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.
The economist Intelligence Unit (EIU) vede deficitul la 3,3% din PIB în 2017.
Urmărește-ne pe Google News
