marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 septembrie, 2017

Dimitris Avramopoulos, Comisarul european responsabil cu Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie

Comisia Europeană nu a mai propus miercuri prelungirea controversatei scheme obligatorii de relocare în state membre UE a refugiaților sosiți ilegal în Europa, dorind acum ”reinstalarea” migranților, mai precis preluarea voluntară de potențiali migranți direct din afara granițelor UE.

Statele care vor dori să participe la acest sistem vor primi stimulente financiare- Comisia a constituit un fond de 500 milioane euro pentru statele membre UE, ținta stabilită fiind preluarea a cel puțin 50.000 de refugiați direct din Africa, Orientul Mijlociu și Turcia, cu speranța că această acțiune va contribui la descurajarea rețelelor care organizează transporturi ilegale prin Mediterana.

Potrivit Comisiei, ”preocuparea crescută” va fi orientată spre preluarea refugiaților din Libia, Egipt, Niger, Sudan, Ciad și Etiopia, strategie menită să scoată Italia de sub presiunea valurilor de migranți ilegali.


Fosta schemă obligatorie, care a avut rezultate foarte slabe față de obiective, a expirat pe lata de 26 septembrie. Decizia inițială a generat conflicte între Bruxelles și o serie de state Central și Est Europene.

Situația a generat inclusiv apelul la instanțe, Slovacia și Ungaria sperând, fără efect în final, obligativitatea impusă de Bruxelles statelor membre va fi desființată de Curtea Europeană de Justiție.

Rezultatul impunerii cotelor obligatorii a fost un eșec: în 2 ani de funcționare a schemei au fost preluați în total 29.144 de migranți- 20.066 din Grecia, 9.078 din Italia

Comisarul european Dimitris Avramopoulos a fost cel care a prezentat miercuri noul cadru, afirmând: ”Acum avem ocazia să lucrăm din nou împreună”.


Potrivit statisticilor comunitare, în prezent 2.000 de persoane așteaptă relocarea din Grecia, alte 2.000 așteptând în continuare să fie înregistrați, iar în Italia sunt 7.200 de persoane eligibile pentru relocare, dintre care doar 4.000 înregistrate.

11 state și-au manifestat deja intenția de a prelua persoane pe bază voluntară, acestea promițând că vor reinstala în total 14.000 de persoane.

Suplimentar: Comisia încurajează statele membre să deruleze scheme private de sponsorizare a reinstalării, anunțând că va permite ONG-urilor sau altor tipuri de organizații ale societății civile să organizeze și să finanțeze preluarea migranților în conformitate cu legislațiile naționale.

În acest sens, executivul european a solicitat Agenției europene pentru azil, EASO,  să coordoneze un proiect-pilot de derulare a schemelor private de sponsorizare.

Rata de repatriere a celor care nu sunt eligibili să depună o cerere de azil în state UE este scăzută (în jur de 36% în perioada 2014-2015), însă Comisia estimează că în viitorul apropiat 1,5 milioane de cetățeni vor trebui retrimiși din Europa în țara de origine.

”Trebuie să fim brutal de onești, cei care nu au drept să rămână în UE trebuie repatriați. Iar decizia de repatriere nu doar că trebuie emisă, ci și executată”, a declarat miercuri comisarul Avramopoulos. Pentru atingerea acestui deziderat, Comisia a propus ca Departamentul de Repatriere din cadrul Agenției europene a Pazei de Costă și a Frontierelor să fie ”semnificativ întărit” pentru a coordona eficient procesul general de repatriere a migranților.

Comisia a mai decis separat să extindă la 3 ani perioada înăuntrul căreia statele membre au dreptul să impună controale la frontierele interne din motive de securitate.

Comisarul Avramopoulos a precizat însă că această prevedere trebuie privită drept soluție ”extremă”, prioritatea fiind păstrarea caracterului de zonă liberă a Schengen.

Dimitris Avramopoulos a reluat miercuri apelul președintelui CE Jean Claude Juncker, care a cerut primirea neîntârziată a României și Bulgariei în Schengen.

”Doresc să fac o precizare importantă: un Schengen puternic înseamnă și un Schengen unit. Solicităm Consiliului să decidă în sfârșit ca România și Bulgaria să adere la familia Schengen”, a spus comisarul european, care a precizat că această decizie nu doar că ar fi ”corectă”, ci ar fi în interesul de securitate al UE.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Comisia Europeană a decis încă din 2010 că România și Bulgaria îndeplinesc condițiile de aderare la Zona Schengen. Decizia de admitere trebuie să fie însă luată în unanimitate de către statele membre, fiind ani la rândul blocată din considerente politice de Franța, Germania și Olanda.

În ultima perioadă, Franța a dat semnale că ar accepta extinderea Schengen, dar Austria s-a alăturat grupului de state UE care încă resping candidaturile României și Bulgariei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: