joi

19 mai, 2022

MFP – al treilea eşec de finanțare pe piaţa internă, într-o săptămână. Băncile nu renunță la randamente

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 octombrie, 2017

Relația Ministerului Finanţelor Publice (MFP) cu băncile tinde să se transforme într-un război al nervilor, după ce ministerul a respins, joi, ofertele primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, prin care intenţiona să atragă 600 de milioane de lei.

Este a treia licitaţie succesivă la care MFP respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al randamentului.

Totodată, cele cinci bănci participante la licitaţie au sublicitat și au transmis oferte în valoare totală de numai 360,4 milioane de lei.

„Războiul nervilor” dintre bănci și MFP are două coordonate:


Pe de o parte, miercuri, MFP a înregistrat un succes important cu o emisiune de eurobligațiuni de un miliard de euro pe 10 ani, în condiții avantajoase: un cupon de 2,375%, un randament de 2,114%, mai mic față de cel de la lansarea inițială din aprilie (2,411%).

MFP a profitat de reducerea marjei aferente riscului de credit al României la cel mai scăzut nivel pentru o astfel de maturitate, respectiv la 128 de puncte de bază peste cotațiile nivelului de referință mid swap, față de nivelul de 170 de puncte de baza obținut în luna aprilie.

Pe de altă parte, costul finanțării pe piața internă a crescut pe piața monetară internă, ratele medii ale dobânzilor interbancare înregistrând noi recorduri ale ultimilor trei ani. ROBOR pe 9 și pe 12 luni au atins, respectiv depășit pragul de 2%.

Contextul

Chiar dacă MFP a prins un moment fast pe piața externă, perspectivele creșterii inflației și nevoile stringente de finanțare ale Guvernului nu vor întârzia să afecteze și condițiile de împrumut și pe piețele externe, după ce le-a înrăutățit pe piața internă.


În plus, pe piața internă, Guvernul nu se află în cele mai bune relații cu băncile, după ce le-a acuzat că ar disimula profiturile ca să nu plătească impozit.

„Asistăm de ceva vreme la o retorică guvernamentală destul de ostilă față de sistemul bancar și față de sistemul fondurilor de pensii private obligatorii”, scrie Horia Braun, membru al Asociației Analiștilor Financiar-bancar din România (AAFBR).

Prin atitudinea sa, Guvernul „îndepartează principalii finanțatori ai datoriei publice, respectiv bancile și fondurile de pensii, crescându-și astfel dependența de investitorii străini de portofoliu, categorie de finanțatori orientată exclusiv către a realiza profit și, ca atare, neinteresată în a ține România pe linia de plutire în caz de furtună”, adaugă Horia Braun, referindu-se la caracterul speculativ al plasamentelor străinilor.

Deja, „băncile au pus ceva frână la achizițiile de titluri, lucru de înțeles în condițiile în care deținerile de astfel de instrumente reprezintă aproape 20% din valoarea bilanțului lor agregat, pondere destul de ridicată în comparație regionala, fiind depașită doar de Ungaria”, mai spune Horia Braun.

BNR a decis, în 3 octombrie, o infuzie de lichidități prin operațiuni repo (achiziții la termen de o săptămână de titluri de stat de la bănci). Pe de altă parte, în fapt, „BNR a demarat ciclul monetar post-criză”, potrivit economistului de la Banca Transilvania, prin îngustarea coridorului format din ratele de dobândă la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară (1,75%).

Altfel spus, BNR a semnalat că va înăspri politica montarară, deocamdată prin îngustarea coridorului menţionat de la 1,5 puncte procentuale la 1,25 puncte procentuale: rata de dobândă la facilitatea depozite a crescut la 0,50%, iar rata dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) a scăzut la 3%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Acestea sunt facilităţi de ultimă instanţă, puse la dispoziţia băncilor, după ce nu au găsit oferte mai avantajoase pe piaţă.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 2,44 miliarde de lei de la băncile comerciale în octombrie 2017, din care 2,2 miliarde de lei prin şase licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat şi 240 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: