Ministerul Fondurilor Europene și celelelte portofolii din guvern implicate ar trebui să ia 5 măsuri pentru a transmite Comisiei Europene un proiect matur al Acordului de parteneriat în baza căruia România va absorbi fondurile europene în perioada 2014-2020, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP), care a prezentat soluțiile, vineri, la o masă rotundă.
Ioana Ciocoiu, reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene implicat în redactarea Acordului de parteneriat 2014-2020, a dat asigurări, vineri, la masa rotundă organizată de IPP, că MFE va transmite în luna octombrie un proiect care să respecte criteriile impuse de Comisia Europeană.
Anterior, documentația transmisă de MFE la Bruxelles, în dialogul informal privind Acordul de parteneriat, a fost aspru criticată de funcționarii Comisiei Europene, după cum a scrism, în exclusivitate, cursdeguvernare.ro AICI și AICI.
Între timp, însă, IPP propune 5 soluții pentru documentul guvernamental:
- Stabilirea unui mandat politic pentru o instituție integratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. ”Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus de o persoană care să se bucure de susținere politică transpartinică, cu viziune pe termen mediu și lung asupra direcțiilor majore de dezvoltare ale României, pe lângă calitățile de specialist în domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcină extrem de importantă în acest moment: elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare – document vizionar pntru 2014 – 2020, armonizat cu prioritățile Strategiei Europa 2020 care să înglobeze prioritățile strategice de dezvoltare ale României însectoarele – cheie: economie, educație, sănătate, administrație, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de către Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capăt șirului nesfârșit de variante de documente la care aparent lucrează în prezent Ministerele de linie fără niciun rezultat palpabil”, susține IPP.
- Consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene. ”Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament instituțional eficient de management al fondurilor europene în cadrul căruia simplificarea aparatului central, astăzi nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorbției fondurilor europene, ar trebui să constituie prima prioritate”.
- Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României. ”Facem un apel la clasa politică și mai ales la actualul guvern ca, în următorul exercițiu financiar, să nu își mai propună forțat, artificial, să aducă întreaga Românie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesară prezentarea publică a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finanțate din următorul exercițiu financiar, proiectele urmând să fie adaptate specificului și nevoilor particulare ale unei regiuni (zone mai largi decât actualele localități/județe), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu același tip de proiecte, aceleași obiective, aproximativ același volum financiar, ignorându-se nevoile specifice și capacitatea diferită de a implementa proiecte a respectivelor zone”.
- Sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnică și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene. ”Atitudinea în actualul exercițiu financiar a fost mai degrabă aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevărate rețele de specialiști în control al căror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit ex ante care să prevină apariția problemelor și ulterior a corecțiilor financiare”.
- Existența unui buget unic pentru investițiile cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare. ”România are cea mai scăzută rată de absorbție și pentru că nu a fost dispusă, precum alte țări membre UE, să avanseze fonduri publice naționale pentru decontările din proiectele structurale, condiționând fluxul financiar de rambursările Comisiei. Această situație nu trebuie să semai repete în următorul exercițiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursărilor către beneficiari și un buget consolidat pentru acoperirea investițiilor previzionate în sectoarele – cheie”.
