fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

MFE vrea să transmită în octombrie un proiect de Acord de parteneneriat pentru fondurile 2014-2020. 5 soluții de la IPP pentru un document ”matur”

de Claudiu Zamfir 6.9.2013

Violeta Alexandru, directorul IPP

Ministerul Fondurilor Europene și celelelte portofolii din guvern implicate ar trebui să ia 5 măsuri pentru a transmite Comisiei Europene un proiect matur al Acordului de parteneriat în baza căruia România va absorbi fondurile europene în perioada 2014-2020, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP), care a prezentat soluțiile, vineri, la o masă rotundă.

Ioana Ciocoiu, reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene implicat în redactarea Acordului de parteneriat 2014-2020, a dat asigurări, vineri, la masa rotundă organizată de IPP, că MFE va transmite în luna octombrie un proiect care să respecte criteriile impuse de Comisia Europeană.

Anterior, documentația transmisă de MFE la Bruxelles, în dialogul informal privind Acordul de parteneriat, a fost aspru criticată de funcționarii Comisiei Europene, după cum a scrism, în exclusivitate, cursdeguvernare.ro AICI și AICI.

Între timp, însă, IPP propune 5 soluții pentru documentul guvernamental:

  • Stabilirea unui mandat politic pentru o instituție integratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. ”Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus de o persoană care să se bucure de susținere politică transpartinică, cu viziune pe termen mediu și lung asupra direcțiilor majore de dezvoltare ale României, pe lângă calitățile de specialist în domeniul fondurilor europene, ar acoperi o sarcină extrem de importantă în acest moment: elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare – document vizionar pntru 2014 – 2020, armonizat cu prioritățile Strategiei Europa 2020 care să înglobeze prioritățile strategice de dezvoltare ale României însectoarele – cheie: economie, educație, sănătate, administrație, transporturi, energie, mediu, servicii sociale, fiind asumat public de către Guvern. Numai o astfel de abordare ar pune capăt șirului nesfârșit de variante de documente la care aparent lucrează în prezent Ministerele de linie fără niciun rezultat palpabil”, susține IPP.
  • Consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene. ”Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament instituțional eficient de management al fondurilor europene în cadrul căruia simplificarea aparatului central, astăzi nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorbției fondurilor europene, ar trebui să constituie prima prioritate”.
  • Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României. ”Facem un apel la clasa politică și mai ales la actualul guvern ca, în următorul exercițiu financiar, să nu își mai propună forțat, artificial, să aducă întreaga Românie la un nivel uniform de dezvoltare. Este imperativ necesară prezentarea publică a viitoarelor proiecte integrate care vor fi finanțate din următorul exercițiu financiar, proiectele urmând să fie adaptate specificului și nevoilor particulare ale unei regiuni (zone mai largi decât actualele localități/județe), una dintre problemele actualului sistem fiind aceea de a aborda uniform toate regiunile de dezvoltare cu același tip de proiecte, aceleași obiective, aproximativ același volum financiar, ignorându-se nevoile specifice și capacitatea diferită de a implementa proiecte a respectivelor zone”.
  • Sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnică și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene. ”Atitudinea în actualul exercițiu financiar a fost mai degrabă aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevărate rețele de specialiști în control al căror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit ex ante care să prevină apariția problemelor și ulterior a corecțiilor financiare”.
  • Existența unui buget unic pentru investițiile cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare. ”România are cea mai scăzută rată de absorbție și pentru că nu a fost dispusă, precum alte țări membre UE, să avanseze fonduri publice naționale pentru decontările din proiectele structurale, condiționând fluxul financiar de rambursările Comisiei. Această situație nu trebuie să semai repete în următorul exercițiu financiar fiind necesar un flux mai alert al rambursărilor către beneficiari și un buget consolidat pentru acoperirea investițiilor previzionate în sectoarele – cheie”.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult

Europa

UE și SUA – inițiativă comună dedicată problemelor legate de China

Vladimir Ionescu

Statele Unite şi Uniunea Europeană au lansat vineri un canal bilateral dedicat dialogului pe probleme legate de China, informează dpa, citată de Agerpres. Secretarul de… Mai mult

Stiri

Guvernul a atacat la CJUE Pachetul Mobilitate, argumentând că legislația europeană afectează companiile românești

Vladimir Ionescu

Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de vineri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acţiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen se confruntă cu critici dure în interiorul PPE

Iulian Soare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se confruntă cu nemulțumiri din ce în ce mai mari în interiorul propriei familii politice, PPE, ajungând să… Mai mult