Metroul de la Cluj va fi scos din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și va fi finanțat prin Programul Transport 2021 – 2027 şi din obligaţiuni „verzi”, emise de statul român, a anunţat, luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli, scrie Agerpres.
„Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli”, a declarat ministrul Adrian Câciu, la conferința „Banking Forum”, organizată de Financial Intelligence.
Oficialul MIPE a precizat, totodată, că, până la finele acestui an, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe exerciţiul financiar actual va fi de 10%, iar în 2025 de 35%.
„Acum suntem în zona, pe 2021-2027, cu 22-23 de miliarde de euro contractate, sunt trimise şi deconturi la Comisie, dar în bugetul de stat, practic ele nu afectează deficitul. De ce? În momentul în care face o cheltuială pe fonduri europene se trece şi la venituri şi la cheltuieli, cel puţin la venituri în proporţie de 85%, asta este regula (…) La momentul acesta sunt 400 de milioane de euro deja trimise la Comisie. Până la finalul lunii octombrie avem un miliard de euro care se trimite la Comisie, iar până la final de an încă două miliarde de euro. Practic, nu suntem într-o zonă de de risc, dar ca să ai absorbţie trebuie să ai proiecte, ca să ai proiecte trebuie să ai apeluri, ca să ai absorbţie sau cheltuieli trebuie să ai contracte semnate. În 2023 nu era niciun apel lansat, niciun fel de proiect semnat sau depus, niciun fel de contract. Eu zic că anul acesta se va încheia totuşi cu 10% absorbţie. Acum suntem la 4%. Vorbesc doar de Coeziune şi fonduri structurale, pentru că pe total în România au intrat cinci miliarde de euro anul acesta din fonduri europene. Pe total fonduri, anul acesta se va încheia cu 10% absorbţie, iar anul viitor vom avea 35% pe ceea ce deja am contactat şi produce cheltuieli”, a spus ministrul de resort.
Acesta a adăugat că România nu are o problemă din perspectivă bugetară în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene.
„Practic, nu avem o problemă din perspectiva bugetară. Am văzut aceste critici. Încă o dată, pentru neiniţiaţi, poate acest lucru ţine. Pe partea de absorbţie, suntem în faza de decont cu Comisia Europeană. Evident că nu vei primi banii de la Comisia Europeană până când nu ai cheltuiala din bani interni, pe care încă o dată o neutralizezi din perspectiva deficitului, pentru că sunt nişte reguli fiscal-bugetare, sunt reguli de contabilitate bugetară. Faci aceste cheltuieli, după care, evident depui declaraţiile de cheltuieli la Comisie”, a mai adăugat Adrian Câciu.
Contractul pentru construcția metroului, semnat anul trecut
Contractul pentru pentru proiectarea şi execuţia magistralei de metrou M1 din Cluj-Napoca a fost semnat în luna mai a anului trecut, în prezența lui Nicolae Ciucă (atunci, premier) și a ministrului Transporturilor – Sorin Grindeanu.
Magistrala va avea 21 de stații și costă nouă miliarde de lei, fără TVA, din care 1,5 miliarde sunt fonduri PNRR.
Termenul de realizare a proiectului este de opt ani, și cuprinde 12 luni pentru etapa de proiectare și șapte ani pentru execuția lucrărilor.
Finanțarea primelor nouă stații de metrou, care trebuie finalizate până în 2026 (fără a se putea circula încă pe acest traseu), va fi asigurată prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti.
Din estimările preliminare, metroul din Cluj-Napoca va transporta până la 164.000 de călători pe zi, în anul 2030.
****
Urmărește-ne pe Google News
