miercuri

17 aprilie, 2024

5 mai, 2020

Sunt foarte mulți pacienți despre care nu putem spune că au murit din cauza infecției cu Covid-19, deși sunt înregistrați ca morți provocate de noul coronavirus, a declarat luni seara secretarul de stat în Ministerul Sănătății Horațiu Moldovan.

El a ridicat astfel problema acurateții raportărilor referitoare la victimele fatale ale Covid-19, un subiect din ce în ce mai controversat la nivel global.

O mare parte dintre pacienții decedați aveau comorbidăți grave, unii dintre ei fiind în faze terminale ale unor boli cronice, a explicat oficialul, fiind greu de stabilit adevăratul motiv al morții:


Sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză. Urmărim în fiecare zi decesele, punctual, caz cu caz, și 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum, care au un cancer terminal (…)

În momentul trecerii în neființă sau, mă rog, la instalarea suferinței terminale, pacientul dezvoltă multiple complicații – se infectează, își pierde imunitatea și până la urmă, într-o epidemie de covid, ia și covid.

Dar el moare de insuficiență cardiacă terminală, moare de cancer cu boală metastatică avansată, moare de ciroză hepatică, se asociază cu vârste extreme, de 90 și ceva de ani, și așa mai departe.

Incidența acestor pacienți este relativ importantă, deci, după părerea mea, fără să fim în posesia unor date statistice precise, pentru că sunt greu de făcut, dar vor trebui să fie făcute la un moment dat, sunt foarte mulți pacienți despre care nu putem spune că au murit din cauza infecției cu Covid.

În lume: Metodologii diferite de numărare a deceselor Covid-19 = rate diferite de mortalitate


Contabilizarea deceselor din această criză fără precedent este o “provocare statistică,” declara în aprilie un reprezentant al Institutului francez pentru Studii Demografice (INED).

În timpul epidemiei, este dificilă colectarea și procesarea informației, cu toate încercările de a accelera lucrurile, și va fi nevoie de timp pentru a putea formula situații statistice foarte precise referitoare la ceea ce s-a întâmplat. Pentru al doilea val al pandemiei vor exista probabil bune practici preluate de mai multe țări, ceea ce va face posibile și comparațiil corecte științific.

România – doar pacienții confirmați cu Covid-19 intră în evidența decesul din cauza noului coronavirus

De altfel, statele și-au schimbat metodologiile, așa cum a făcut și România, pe măsura înaintării în criză.

În cazul României, posibilitatea ca decesul de Covid-19 să nu fi jucat rol important, dacă nu determinant, este mic, din două motive:

  • decesul de Covid se poate declara doar dacă persoană a avut test pozitiv pentru noul coronavirus (uneori, aceste diagnosticări au venit după ce pacientul a murit)
  • nu se fac teste decât persoanelor care au simptome clare de infectare cu SARS-CoV-2, iar dintre contacții unei persoane cu coronavirus nu se testează decât cei cu simptome

Definiția decesului de Covid-19 în România:

  • Decesul la pacient confirmat cu Covid-19 este decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex: traumatism, hemoragie acută majoră, etc.) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.
  • Covid-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care Covid-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Belgia – nu este obligatorie existența testului pentru încadrarea la deces Covid-19

Marți, 5 mai, în lume erau confirmate 3,665 milioane de persoane confirmate cu coronavirus. Dintre acestea, s-au vindecat o treime – 1,206 milioane de oameni și au murit aproape 253.000 de persoane.

Raportat la populație, Belgia înregistrează cele mai multe decese la milionul de locuitori – 692.

Germania are număr mai mic de decesea, deși numărul îmbolnăvirilor confirmate este dublu:

Belgia: 

  • 50.509 total cazuri diagnosticate de la izbucnirea pandemiei
  • 8.016 – numărul total al persoanelor decedate din cauza Covid
  • 692 este rata deceselor Covid la un milion de locuitori

Germania

  • 166.199 numărul total al cazurilor confirmate
  • 6.993 decese
  • 83 de morți Covid la un milion locuitori

Nu există diferențe semnificative între nivelul de trai și sistemele de sănătate ale celor două țări, Belgia a efectuat mai multe teste decât Germania (raportat la locuitori), iar populația Germaniei este mai îmbătrânită, ceea ce echivalează cu o categorie vulnerabilă la coronavirus mai extinsă. Cu toate acestea, diferențele sunt uriașe și sunt în defavoarea Belgiei.

Una dintre explicații este legată de metodologie. Germania nu contabilizează, de exemplu, decesele fără confirmarea prin teste, indiferent de existența simptomelor. Belgia “a ales transparența totală în comunicare deceselor legate de Covid-19,” (adică să includă și morțile cu simptome clare confirmate de medici, dar unde din varii motive nu s-au făcut teste), chiar dacă acest lucru înseamnă “uneori, supraestimarea cifrelor,” a explicat premierul Sophie Wilmes, în fața acuzațiilor că nu raportează corect situația.

Unii medici au protestat în Belgia și că se numără și decesele provocate de hipertensiune, patologii cardiovasculare și alte comorbidități, dar Emmanuel André, purtător de cuvânt pentru autoritatea națională de sănătate a insistat că metoda este corectă.  “Practica acceptată este să luăm în calcul inclusiv cazurile suspecte”, dar netestate, atunci când este urmărită o epidemie, a declarat expertul, citat de Euroactiv.

Spre deosebire de Belgia, Germania nu raportează decesele persoanelor cu simptome din căminele pentru persoane în vârstă, scrie BBC, deși aproximativ 800.000 trăiesc în astfel de comunități.

Toate acestea explică, doar parțial, diferența dintre raportările Germaniei și Belgie. Restul, rezidă în faptul că primele lanțuri de transmitere în Germania au fost la tineri (din stațiunile de schi), în anchetele epidemiologice desfășurate, poate cu mai multă rigurozitate și rapid, comportamentul populației etc.

Marea Britanie, Italia, Germania, Coreea de Sud, Spania ș.a.m.d., înregistrează la morți Covid-19, exact ca România, toate morțile unde au existat teste pozitive la SARS-CoV-2, chiar și la persoane cu boli cronice grave.

Marea Britanie a început să raporteze decesele din cămine pentru persoane în vârstă doar din 29 aprilie, Spania a inclus și ea mai târziu această categorie, Franța, asemenea.

În Spania, de exemplu, scrie The New York Times, dezbaterea privind numărarea deceselor s-a desfășurat cu o ferocitate singulară. Primul caz a fost anunțat pe 3 martie, dar prezența SARS-CoV-19 a fost confirmată post-mortem, câteva săptămâni după decesul înregistrat inițial ca produs din cauza unei pneumonii. În cele câteva săptămâni scurse nu se știe câte persoane au murit în aceleași condiții, iar atunci când spitalele au fost asaltate de pacienți, autoritățile au renunțat la testările post-mortem.

Spania – schimbarea metodologiei a dus la scăderea numerelor

Cele mai ilustrative cazuri sunt cele cu discrepanțe uriașe în interiorul unei țări, în funcție de metodologie.

În SUA, mai multe state au urmat exemplul New Yorkului și au început și ele să ia în considerare curpinderea în statistici a cazurilor probabil cauzate de noul coronavirus, chiar și în lipsa testului. Astfel încât, scrie The Washington Post, depinde de stat atunci când trebuei să răspunzi la întrebarea: ce morți se număra când se raportează decesele Covid-19?

În Spania, metodologia s-a schimbat la mijlocul lunii aprilie, pentru ca înregistrările să nu mai cuprindă decât morții confirmați cu noul coronavirus, adică testați, pentru a standardiza diferite practici de raportare utilizate de regiuni.

În Madrid and Catalonia s-a ajuns la diferențe uriașe între datele raportate de autoritatea sanitară centrală și cea locală. Catalonia, care a cerut datele de la serviciile funerale și de la căminele pentru persoane în vârstă, precum și de la preoți, număra pe 17 aprilie 7.500 de morți Covid-19, în timp ce ministerul sănătății contabilizase doar 3.500.

La fel în Madrid, scrie The Local.es, unde de la nivel central s-au comunicat 7.500 de decese, în timp ce administrația locală a spus că sunt mai degrabă 10.000. Vicepreședintele regiunii, Ignacio Aguado, declara la cazurile unde s-a folosit încadrarea deces Covid în lipsa testării: „Din păcate, în multe cazuri, nei nu au putut fi testați… chiar dacă existau toate indiciile că aveau Covid-19.”

Italia – primele date statistice indică mai multe decese

În România, nu se numără decât decesele din spitale, întrucât, potrivit autorităților, toate cazurile de coronavirus se tratează în spital. Este însă vorba doar despre cazuri confirmate, însă retroactiv se va descoperi probabil că s-a murit de Covid, în pofida percepției, mai mult decât se estima.

Nu avem, de exemplu, teste efectuate post-mortem, la persoane decedate acasă, în special în rural, la care familia poate confirma existența simptomelor.

Primele date privind decesele au apărut deja în mai multe state și indică, cel puțin în cazul Italiei, că numerele sunt mai mari.

În primul raport cu privire la acest subiect, publicat luni, Istat, institutul italian de statistică, estimează că de la primele decese provocate d enoul coronavirus, înregistrate în 21 februarie, și până la 31 martie, mortalitatea a crescut cu 39% faţă de media ultimilor cinci ani.

În martie, mortalitatea era cu 49% peste această medie, iar în regiunile din nordul peninsulei rata mortalității a urcat cu 95% faţă de media din ultimii cinci ani. 

Media pe ultimii cinci ani este cea folosită deja de experți în asemenea comparații.

Sunt 25.354 de decese în plus peste această medie, dar autoritățile au contabilizat doar 13.710 morți de Covid-19.

În opinia Istat, morțile suplimentar apărute sunt decese provocate direct sau indirect de noul coronavirus:

  • persoane infectate cu noul coronavirus care nu au fost testate și au murit acasă, cămine pentru persoane în vârstă ect.
  • morți evitabile, la persoane care au decedat din alte cauze medicale pentru că nu au avut acces la timp la servicii medicale adecvate, spitalele fiind supraaglomerate, nu au avut curaj să se se ducă la medic, de teama coronavirusului și au făcut AVC etc.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: