Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

„Metoda 4 luni” – strategia „interimatului” în companiile de stat: mizele juridice ale schimbării a zeci de directori și administratori

de Adrian N Ionescu , 21.12.2017

Legea care dă liber la numirea directorilor companiilor de stat după bunul plac al reprezentanţilor Guvernului, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, vine după mai bine de doi ani de provizorat la șefia celor mai importante firme controlate de stat.

Deja suspendată prin înlocuiri la vârful companiilor de stat, după metoda mandatelor provizorii de 4 luni și, uneori și mai reduse, OUG 109/2011, care este amendată de lege, este pe cale să fie desfiinţată de facto.

Încă din 2015, guvernele alianței majoritare au operat numeroase schimbări în conducerile companiilor de stat fie pentru a-și asigura acordul noilor directori sau administratori cu deciziile mai mult sau mai puțin strategice urmărite, fie pentru a recompensa loialitatea unor persoane.

Nu în ultimul rând, în joc sunt şi contracte pe bani mulţi.

Metoda „4 luni”

Încă din mai 2015 au fost create mijloacele legale pentru instaurarea provizoratului prin amendarea OUG nr. 109/2011 cu o altă OUG, care prevede că autoritatea tutelară poate desemna administratori provizorii cu mandat de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii dar nu mai mult de 9 luni.

Mandatul provizoriu de 4 luni a devenit în acest an principala caracteristică a modului în care Guvernul își numește favoriții în companiile pe care le controlează. Accesul maganerilor profesioniști la conducerea acestora a fost puternic obturat tocmai de această caracteristică a guvernanței corporatiste promovată de Guvern.

Exemplele vin din domeniul transportului dar mai ales din energie. Nu au scăpat companii ca Poşta Română sau Loteria Română şi, în general, sunt puţine companiile care au scăpat de schimbări la vârf explicate ambiguu, sau deloc explicate.

„Exceptarea întreprinderilor de stat de la aplicarea legislației privind guvernanta corporativă va afecta profund negativ performanța acestora”, apreciază Asociația Administratorilor Independenți  (AAI).

Companiile  de stat (IE) înregistrau pierderi semnificative  până la adoptarea OUG 109/2011 și concentrau majoritatea arieratelor în economie. După implementarea OUG 109, care a însemnat selecția unor manageri profesioniști, performanța acestor întreprinderi s-a îmbunătățit, potrivit AAI, care citeză un  raport al Ministerului de Finante.

Dintre situațiile în care s-a mimat aplicarea principiilor de mimarea guvernanței corporatistă a companiilor de stat, cazul Tarom este un record: compania, aflată în mari dificultăți financiare și administrative, se află la al cincilea director general interimar din 2017.

Tarom

Directorii generali ai Tarom s-au succedat la Tarom cu o frecvență de unul / lună și au venit cu experiențe dintre cele mai variate: de la cea a unui inginer de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Eugen Davidoiu (cu studii la la Institutul Diplomatic Român, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, totuși), la o șefă a agentiei Tarom-Tel Aviv, la un pilot de linie care a renunțat repede la provocare și la actualul director general, Wilhelm Wolf, fost dealer auto.

Criza Tarom constă în perpetuarea strategiei corporatise de tip căpuşă, prin contracte de achiziţie neperformante şi supradimensinoarea pesonalului. Astfel că până acum câștigătoare a fost rezistența la toate planurile de restructurare ale companiei.

(Citiți și În căutarea răspunsului: Ar trebui compania TAROM închisă?)

Tarom estimează pierderi de 206,79 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, de aproape cinci ori mai mari decât în bugetuzl anterior.

Nuclearelectrica

Compania care operează singura centrală nucleară românească părea să scape de valul de schimbări corporatiste la vârf care se anunţa la începutul anului, dar în toamnă a avut câștig de cauză Cosmin Ghiţă (28 de ani), fost consilier al premierului Mihai Tudose pe probleme de minerit și energie.

Nuclearelectrica are proiecte de multe miliarde de euro: cel de retehnologizare şi extindere a duratei de viaţă a Unităţii 1 şi,respectiv, ca și cel, foarte sensibil pentru Comisia Europeană, de construcţie a reactoarelor 3 şi 4, cu China General Nuclear Power.

Guvernul are nevoie de oameni foarte loiali la conducerea companiei și a numit şi doi directori generali adjuncţi interimari, riscând chiar un conflict de interese, pentru că unul, Dan Laurenţiu Tudor, este încă director adjunct în cadrul Electrocentrale Bucureşti şi este şi membru în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica. Aceştia sunt (cel puţin teoretic), producători concurenţi cu Nuclearelectrica.

(Citiţi şi La Nuclearelectrica au fost numiți doi noi directori provizorii

Între timp, alţi membri ai conducerii Nuclearelectrica pleacă de bună voie.

Romgaz

Unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale ai ţării se află în litigiu are un istoric de câțiva ani de litigii cu Curtea de Conturi. Unul dintre acestea vizează decizia acestei instituţii de a impune recuperarea de către companie a 160 de milioane de lei, contravaloarea gazelor pe care le-ar fi vândut prea ieftin.

Pe de altă parte, Romgaz are celebrul antecedent de a fi acordat o donaţie de 400 de milioane de lei pentru bugetul de stat. 

Romgaz a înregistrat un profit net de peste 1,18 miliarde lei, în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 65,9%, comparativ cu perioada similară din 2016, din venituri totale mai mari cu 414,5 milioane lei (+14,7%) faţă de perioada similară a anului 2016.

Transgaz & Transelectrica

Interese strategice şi unele mai mărunte sunt implicate şi în cazul celor doi mari operatori ai monopolurilor transporului de gaze naturale, respectiv electricitate pe magistralele naţionale.

Transgaz tocmai a semnat, în noiembrie, contractele de execuție cu constructorii pentru Faza 1 de construcție a gazoductului BRUA, care trebuie să lege Bulgaria, România, Ungaria de hubul Baumgarten, din Austria, printr-o conductă de 582 km, din care aproximativ 479 kilometri fac obiectul primei etape a construcţiei de pe teritoriul românesc.

(Citiți și Gazoductul BRUA: Transgaz a semnat contractele de execuție cu constructorii pentru Faza 1)

Pe de altă parte, Comisia Europeană investighează eventuala strategie de restricționare a exportului de gaze din România, prin Transgaz.

La rândul său, „în curtea” Transelectrica se află OPCOM, operatorul pieței de energie electrică, care ar trebui să fie şi unica bursă de gaze naturale din România, potrivit unora dintre vederile partidului de guvernământ.

Totodată, preţurile gayelor naturale şi ale electricităţii depind de tarifele administrate de transport din care provin veniturile celor două companii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Ambasadorul SUA: Capacitatea oligarhilor şi a baronilor de a controla interesele de afaceri trebuie să ia sfârșit

Vladimir Ionescu

“Capacitatea oligarhilor cu legături politice şi a baronilor de a controla interesele de afaceri şi de a limita competiţia pe piaţa liberă trebuie să ia… Mai mult

Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult