La obiect

Bilanțul Sănătății, la preluarea mandatului: cel mai mare deficit, generat de salariile estimate greșit

“Nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Naţional Unic de Sănătate, în primele nouă luni, este de trei miliarde de lei. Prima… Mai mult

07.11.2019

La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Cronicile

„Metoda 4 luni” – strategia „interimatului” în companiile de stat: mizele juridice ale schimbării a zeci de directori și administratori

de Adrian N Ionescu , 21.12.2017

Legea care dă liber la numirea directorilor companiilor de stat după bunul plac al reprezentanţilor Guvernului, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, vine după mai bine de doi ani de provizorat la șefia celor mai importante firme controlate de stat.

Deja suspendată prin înlocuiri la vârful companiilor de stat, după metoda mandatelor provizorii de 4 luni și, uneori și mai reduse, OUG 109/2011, care este amendată de lege, este pe cale să fie desfiinţată de facto.

Încă din 2015, guvernele alianței majoritare au operat numeroase schimbări în conducerile companiilor de stat fie pentru a-și asigura acordul noilor directori sau administratori cu deciziile mai mult sau mai puțin strategice urmărite, fie pentru a recompensa loialitatea unor persoane.

Nu în ultimul rând, în joc sunt şi contracte pe bani mulţi.

Metoda „4 luni”

Încă din mai 2015 au fost create mijloacele legale pentru instaurarea provizoratului prin amendarea OUG nr. 109/2011 cu o altă OUG, care prevede că autoritatea tutelară poate desemna administratori provizorii cu mandat de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii dar nu mai mult de 9 luni.

Mandatul provizoriu de 4 luni a devenit în acest an principala caracteristică a modului în care Guvernul își numește favoriții în companiile pe care le controlează. Accesul maganerilor profesioniști la conducerea acestora a fost puternic obturat tocmai de această caracteristică a guvernanței corporatiste promovată de Guvern.

Exemplele vin din domeniul transportului dar mai ales din energie. Nu au scăpat companii ca Poşta Română sau Loteria Română şi, în general, sunt puţine companiile care au scăpat de schimbări la vârf explicate ambiguu, sau deloc explicate.

„Exceptarea întreprinderilor de stat de la aplicarea legislației privind guvernanta corporativă va afecta profund negativ performanța acestora”, apreciază Asociația Administratorilor Independenți  (AAI).

Companiile  de stat (IE) înregistrau pierderi semnificative  până la adoptarea OUG 109/2011 și concentrau majoritatea arieratelor în economie. După implementarea OUG 109, care a însemnat selecția unor manageri profesioniști, performanța acestor întreprinderi s-a îmbunătățit, potrivit AAI, care citeză un  raport al Ministerului de Finante.

Dintre situațiile în care s-a mimat aplicarea principiilor de mimarea guvernanței corporatistă a companiilor de stat, cazul Tarom este un record: compania, aflată în mari dificultăți financiare și administrative, se află la al cincilea director general interimar din 2017.

Tarom

Directorii generali ai Tarom s-au succedat la Tarom cu o frecvență de unul / lună și au venit cu experiențe dintre cele mai variate: de la cea a unui inginer de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Eugen Davidoiu (cu studii la la Institutul Diplomatic Român, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, totuși), la o șefă a agentiei Tarom-Tel Aviv, la un pilot de linie care a renunțat repede la provocare și la actualul director general, Wilhelm Wolf, fost dealer auto.

Criza Tarom constă în perpetuarea strategiei corporatise de tip căpuşă, prin contracte de achiziţie neperformante şi supradimensinoarea pesonalului. Astfel că până acum câștigătoare a fost rezistența la toate planurile de restructurare ale companiei.

(Citiți și În căutarea răspunsului: Ar trebui compania TAROM închisă?)

Tarom estimează pierderi de 206,79 milioane de lei în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe 2017, de aproape cinci ori mai mari decât în bugetuzl anterior.

Nuclearelectrica

Compania care operează singura centrală nucleară românească părea să scape de valul de schimbări corporatiste la vârf care se anunţa la începutul anului, dar în toamnă a avut câștig de cauză Cosmin Ghiţă (28 de ani), fost consilier al premierului Mihai Tudose pe probleme de minerit și energie.

Nuclearelectrica are proiecte de multe miliarde de euro: cel de retehnologizare şi extindere a duratei de viaţă a Unităţii 1 şi,respectiv, ca și cel, foarte sensibil pentru Comisia Europeană, de construcţie a reactoarelor 3 şi 4, cu China General Nuclear Power.

Guvernul are nevoie de oameni foarte loiali la conducerea companiei și a numit şi doi directori generali adjuncţi interimari, riscând chiar un conflict de interese, pentru că unul, Dan Laurenţiu Tudor, este încă director adjunct în cadrul Electrocentrale Bucureşti şi este şi membru în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica. Aceştia sunt (cel puţin teoretic), producători concurenţi cu Nuclearelectrica.

(Citiţi şi La Nuclearelectrica au fost numiți doi noi directori provizorii

Între timp, alţi membri ai conducerii Nuclearelectrica pleacă de bună voie.

Romgaz

Unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale ai ţării se află în litigiu are un istoric de câțiva ani de litigii cu Curtea de Conturi. Unul dintre acestea vizează decizia acestei instituţii de a impune recuperarea de către companie a 160 de milioane de lei, contravaloarea gazelor pe care le-ar fi vândut prea ieftin.

Pe de altă parte, Romgaz are celebrul antecedent de a fi acordat o donaţie de 400 de milioane de lei pentru bugetul de stat. 

Romgaz a înregistrat un profit net de peste 1,18 miliarde lei, în primele nouă luni din acest an, în creştere cu 65,9%, comparativ cu perioada similară din 2016, din venituri totale mai mari cu 414,5 milioane lei (+14,7%) faţă de perioada similară a anului 2016.

Transgaz & Transelectrica

Interese strategice şi unele mai mărunte sunt implicate şi în cazul celor doi mari operatori ai monopolurilor transporului de gaze naturale, respectiv electricitate pe magistralele naţionale.

Transgaz tocmai a semnat, în noiembrie, contractele de execuție cu constructorii pentru Faza 1 de construcție a gazoductului BRUA, care trebuie să lege Bulgaria, România, Ungaria de hubul Baumgarten, din Austria, printr-o conductă de 582 km, din care aproximativ 479 kilometri fac obiectul primei etape a construcţiei de pe teritoriul românesc.

(Citiți și Gazoductul BRUA: Transgaz a semnat contractele de execuție cu constructorii pentru Faza 1)

Pe de altă parte, Comisia Europeană investighează eventuala strategie de restricționare a exportului de gaze din România, prin Transgaz.

La rândul său, „în curtea” Transelectrica se află OPCOM, operatorul pieței de energie electrică, care ar trebui să fie şi unica bursă de gaze naturale din România, potrivit unora dintre vederile partidului de guvernământ.

Totodată, preţurile gayelor naturale şi ale electricităţii depind de tarifele administrate de transport din care provin veniturile celor două companii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.12.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

USR și PLUS au decis activarea a două structuri de coordonare și consolidarea alianței

Vladimir Ionescu

  USR și PLUS au decis în ședința de vineri a Birourilor Naționale Reunite ca alianța lor să se întărească, inclusiv prin activarea a două… Mai mult

Stiri

Tăierile ilegale de lemn din România sunt de 2 ori mai mari decât se estima până acum și ajung la 38,6 mil de metri cubi

Vladimir Ionescu

În România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale, a declarat, vineri,… Mai mult

Stiri

Diaspora a început să voteze

Vladimir Ionescu

Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Președintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, Australia. ”Votul pentru cel de-al doilea… Mai mult

Stiri

FAN Courier preia operatorul de transport și logistică SLS Cargo

Vladimir Ionescu

FAN Courier, liderul pieței locale de curierat,  își consolidează poziția pe segmentul transporturi integrate și logistică prin achiziția companiei SLS CARGO, fondată în anul 2014… Mai mult

Stiri

Benjamin Netanyahu – pus oficial sub acuzare pentru fraudă, luare de mită, abuz în funcție

Iulian Soare

Premierul statului Irael, Benjamin Netanyahu, a fost pus sub acuzare joi pentru corupție. Potrivit Politico, procurorul general Avichai Mandelblit a avizat rechizitoriul în care Netanyahu… Mai mult

Stiri

Importurile de vin ale României depăşesc exporturile cu 15 milioane de euro – Eurostat

Adrian N Ionescu

România a exportat vin de peste 67,4 milioane de euro în 2018 (77% în ţările UE), iar importurile au valorat cu 15,4 de milioane de… Mai mult

Stiri

Până la digitalizare: O companie pierde, în medie, cinci ore pe lună pentru a semna și pregăti documente pentru bancă

Vladimir Ionescu

O companie ”pierde”, în medie, cinci ore pe lună pentru pregătirea și semnarea documentelor în relația cu banca, reiese dintr-un studiu realizat de UniCredit Bank.… Mai mult