Gazoductul BRUA: Transgaz a semnat contractele de execuție cu constructorii pentru Faza 1

Operatorul magistralelor naționale de transport de gaze naturale, Transgaz (TGN) – pe de o parte, și Habau PPS Pipeline Systems (Austria) şi Inspet Ploieşti, pe de altă parte, au semnat marţi contractele pentru lucrările de execuţie a conductei de transport gaze naturale – faza 1, din cadrul Proiectului BRUA.

BRUA este proiectul strategic al UE, care trebuie Bulgaria, România, Ungaria de hubul Baumgarten, din Austria, printr-o conductă de 582 km, din care aproximativ 479 kilometri fac obiectul primei etape a construcţiei de pe teritoriul românesc.

Ministerul Energiei a emis pe 27 februarie autorizaţia de construire, iar de atunci s-au desfăşurat procedurile de atribuire a lucrărilor.

Lucrările de execuţie din prima fază a sectorului românesc al BRUA leragă localităţile Podişor (nu departe la vest de București) şi Recaş (Jud. Timiș) şi trei noi staţii de comprimare, la Jupa, Bibești și Podișor. Investiția în România se va ridica la circa 480 de milioane de euro, din care peste 179 vor veni de la Comisia Europeană.

Gazoductul ar urma să aibă o capacitate inițială de 1,75 miliarde metri cubi pe an, majorată ulterior la 4,4 miliarde metri cubi pe an în Faza 2.

Conexiunea  Neptun Deep

Totodată, Transgaz urmează să construiască şi conducta Tuzla – Podișor, de racordare a la BRUA a  perimetrului Neptun Deept din Marea  Neagră.

Conexiunea va pune România pe o poziţie superioară pe harta pieţei europene a gazelor, prin gazoductul BRUA.

Principalul beneficiar direct al conductei, consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, ar putea lua în 2018 decizia finală de investire în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe cât mai devreme în deceniul următor.

Conducta Tuzla – Podişor va avea o lungime de 308 kilometri,  v fi amplasată în judeţele Constanţa, Giurgiu şi Călăraşi şi ar trebui să fie funcțională în 2020.

Obstacolul FGSZ

La începutul anului, însă, operatorul maghiar de transport de gaze naturale, FGSZ, a surprins anunțând că nu va continua lucrările până în Austria, decizie interpretată pe piața de profil ca o poziție favorabilă exporturilor colosului rus Gazprom.

Comisia Europeană a anunțat scurtă vreme după aceea că își menține angajamentul privind susținerea gazoductului BRUA, considerând că propunerea Ungariei nu afectează obiectivul general al creării unor rute alternative, însă operatorii de transport din România, Ungaria și Austria trebuie să modifice rapid conceptul de infrastructură, se arată într-un răspuns al Comisiei Europene.

Miniștrii români ai Economiei și Energiei se așteaptă ca Ungaria să revină asupra deciziei, potrivit declarațiilor date cu ocazia ceremoniei de semnare de la Palatul Victoria.

„Ne exprimăm speranţa (…) că toţi ceilalţi parteneri vor depune eforturile necesare şi vor da dovadă de seriozitate, astfel încât finalizarea construcţiei BRUA să se materializeze în timp şi în condiţii asumate”, a spus ministrul Economiei, Gheorghe Şimon, ,citat de Agerpres.

„Semnarea de astăzi pune România în grafic cu angajamentul faţă de Uniunea Europeană şi faţă de partenerii implicaţi în acest proiect. Aşteptăm ca şi celelalte state să ne urmeze exemplul”, a spus ministrul Energiei , Toma Petcu.

„Prioritatea principală rămâne creşterea securităţii energetice a României. Mai mult, se estimează aproximativ 4.000 de noi locuri de muncă, creşterea cererii de bunuri de consum, ca urmare a creării de noi locuri de muncă, atragerea unor venituri suplimentare la bugetul statului, diversificarea resurselor de gaze şi îmbunătăţirea securităţii energetice a României, stimularea altor investiţii şi afaceri conexe şi stimularea dezvoltării economiei locale prin creşterea valorii terenurilor aflate în apropierea noii conducte şi creşterea numărului de gospodării, agenţi economici ce se vor racorda la reţeaua de gaze naturale”, a declarat și vicepremierul Marcel Ciolacu.