fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

Mecanismul Europei cu mai multe viteze: aliajul industrie-curs flotant

de Marin Pana 22.11.2011

Pieţele financiare desenează o Europă cu mai multe viteze. Zona euro este divizată pe axa nord-sud în ţări competitive şi ţări care nu pot ţine pasul. Marea Britanie, Suedia şi Danemarca cuplează la zona nordică, dar nu adoptă euro, utilizând clauza scrisă sau implicită de opt-out.

Zona UE non-euro este completată de foste state din blocul estic, aflate pe traiectoria de trecere la moneda unică. Unele cu regim valutar fixat de euro, Bulgaria, Letonia şi Lituania, altele cu regim de flotare mai mult sau mai puţin controlată, România, Polonia, Cehia şi Ungaria.

Să vedem unde se situează România şi ce perspective are în acest peisaj destul de complicat, pe baza evoluţiilor din sectorul industrial, care rămâne, orice s-ar spune, baza de dezvoltare a economiei şi indicatorul cel mai important pentru competitivitatea ţărilor în cauză. Pe baza productivităţii din industrie se pot dezvolta şi serviciile, altmiteri nu va exista cererea necesară.

Modificări în structura industriei europene

Modificările de structură ale producţiei industriale europene devin tot mai vizibile ( vezi tabelul). Afectate de concurenţa din ţările emergente, segmentul de bunuri de consum durabile se află în scădere iar cel de bunuri de consum nedurabile a înregistrat o creştere lentă.

Modificări ale producţiei industriale septembrie 2011 faţă de septembrie 2010, în tabel: 

Explicaţia constă în marjele mai mici de profit la produsele deja stabilizate pe piaţă şi în avantajele aduse de relocarea producţiei către ţări unde costurile cu forţa de muncă sunt mai reduse.

În schimb, resursele au fost alocate cu precădere spre zonele bunurilor de capital şi cea a subsansamblelor de înaltă tehnicitate încorporate în produse finite ( a bunurilor intermediare). Aici se regăsesc oportunităţi mai bune de profit, prin utilizarea intensivă a rezultatelor cercetării.

România, între Polonia şi Cehia

În perioada aprilie – septembrie 2011 ( trimestrele doi şi trei ), producţia industrială din România a evoluat oarecum sincron cu cea din Polonia şi Cehia. Cu un avans lunar de 2,1% în perioada menţionată, ea a marcat un avans mai mare decât în Cehia (+0,8%), dar mai redus decât în Polonia (+5,5%). Ungaria, cealaltă colegă de flotare valutară, a înregistrat rezultate contradictorii, alimentate, însă, de instabilitatea politică.

Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, rezultatele producţiei industriale au fost încreştere cu 2,2% atât la nivelul UE27, cât şi al EA17. România (+5,7%) s-a plasat semnificativ peste media europeană, din nou între Polonia (+7,9%) şi Cehia (+2,5%).

Pe zona monedelor cu curs fix legate de euro au apărut performanţele Letoniei (+9,6%) şi Litauniei ( +8,3%), beneficiare ale unui efect de bază, dar şi performanţa mai slabă a unui stat ceva mai mare şi mai apropiat de România, Bulgaria, cu doar +1,1%.

Timpul şi experienţa ne arată două combinaţii. Care e cea câştigătoare?

Dacă ne întoarcem însă în timp şi fixăm baza de raportare la anul 2005, datele Eurostat arată că indicele producţiei industriale care exclude construcţiile şi ajustat sezonier a fost maxim pentru Slovacia (156,3%), ţară care a reuşit deja să adere la zona euro şi merge destul de bine.

Pe locurile doi şi trei se află Polonia (147,2%) şi România (131,8%), urmate la mare distanţă de Cehia (119%). Lituania se afla la doar 113,3%, iar Letonia la 110,4%, în timp ce Bulgaria marca un rezultat de doar 102,4%.

Aceste două seturi de date exprimă două filosofii diferite de creştere pe zona non-euro mai puţin dezvoltată:

a. Practic, o abordare nordică cu o monedă stabilă dă rezultate certe dar moderate. Ajustarea prin curs stimulează competitivitatea unor economii care vin din urmă funcţie de cât de bine „îşi fac temele”. Asta până la un moment, al cărui optim este discutabil, în care se face trecerea la euro.

b. O perspectivă sudică asupra deciziilor în economie duce la scăderea producţiei în condiţiile corsetului impus de euro, în ciuda avantajelor de apartenenţă la Euroland. Cât despre mentalitate mai sudică plus monedă legată de euro avem exemplul Bulgariei, lanterna roşie a Europei.

Ce avem de făcut

Practic, combinaţia dintre industrie, aşa cum a fost ea moştenită şi modernizată parţial şi cursul flotant care să ajute competitivitatea şi să sprijine încasările la export a creeat condiţiile ca România să ajungă la nivelul de dezvoltare de azi.

Odată cu „nord-ificarea” mentalităţilor în utilizarea banilor publici am putea trece spre beneficiile monedei unice. Nu trebuie uitat, însă, că recuperarea decalajelor de dezvoltare se poate face mai uşor înainte de intrarea în zona euro.

Creşterea puterii de cumpărare în termeni reali, europeni, se poate face mai lesne prin trimiterea în cursul de schimb a rezultatelor economice şi nu prin indexări care generează inevitabil inflaţie în lipsa unei productivităţi pe măsură.

După fixarea parităţii de schimb la intrarea în anticamera euro, va fi mai dificil să ne apropiem de nivelul de trai occidental fără a munci mai mult şi a pretinde mai puţin decât concetăţenii europeni din ţările dezvoltate.

(Mai multe informaţii despre Europa citeşte pe cronicaeuropeana.ro)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.11.2011

Lăsați un comentariu


Europa

Apel Christine Lagarde, cu o zi înainte de Consiliul European: E esențial un Acord rapid pentru relansare, bazat pe granturi

Vladimir Ionescu

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a făcut joi un apel către liderii europeni să se pună rapid de acord asupra unui plan ambiţios… Mai mult

Stiri

Mugur Isărescu: BNR a cumpărat până acum titluri de stat de 4,4 miliarde și a pompat lichiditate în sistem de 3,7 miliarde zilnic

Alexandra Pele

Banca Națională a României (BNR) a continuat să furnizeze lichiditate sistemului bancar, media zilnică a acestor operațiuni ridicându-se la 3,7 miliarde de lei în perioada… Mai mult

Stiri

118 milioane euro, granturi: 10 proiecte românești de transport feroviar selectate pentru finanțare europeană

Iulian Soare

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să investească aproape 118 milioane de euro în 10 proiecte românești de infrastructură rutieră. Aceste proiecte, anunță… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Europarlamenturul PNL, Marian-Jean Marinescu – susținerea unei politici comune de sănătate a UE în Parlamentul European

Razvan Diaconu

Parlamentul European insistă pentru implementarea unor politici de sănătate comune în interiorul Uniunii după ce criza coronavirus a demonstrat că lipsa măsurilor unitare și coordonate… Mai mult

Stiri

Ministrul Economiei spune că Hidroelectrica poate livra energie mai ieftină populației, dar nu vrea. Prețul lor ar putea ieftini piața

Vladimir Ionescu

Hidroelectrica poate livra direct către populaţie energie la un preţ mult mai mic decât cel din prezent, ceea ce ar putea duce la scăderea tarifelor… Mai mult

Stiri

Nou record al cazurilor Covid: 777 îmbolnăviri confirmate în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 777 de cazuri noi, din 19.097 de teste efectuate, acestea fiind noile recorduri de îmbolnăviri și teste… Mai mult

Europa

CJUE invalidează acordul pentru transferul în SUA a datelor personale din UE, dar menține validitatea mecanismului “clauze contractuale standard”

Iulian Soare

Curtea de Justiție a UE a invalidat joi acordul Privacy Shield ce permite transferul de date personale între UE și SUA. Faptul că primează securitatea… Mai mult