MCV - cel mai dur Raport de la aderare: Comisia recomandă decuplarea de Bulgaria, care are rezultate pozitive - CursDeGuvernare.ro
luni

18 octombrie, 2021

MCV – cel mai dur Raport de la aderare: Comisia recomandă decuplarea de Bulgaria, care are rezultate pozitive

22 octombrie, 2019

România a înregistrat, de la ultimul raport (noiembrie 2018), o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți în Justiție și anticorupție, „situație ce constituie o sursă de preocupare majoră”, constată Raportul MCV, prezentat marți.

De menționat și faptul că Raportul din 2018 fusese cu mult mai prost decât cel din ianuarie 2017.

Spre deosebire de România, Bulgaria a făcut progrese și Comisia Europeană recomandă ieșirea din tandem – Sofia a îndeplinit și ultimele 17 recomandări, iar executivul UE consideră că progresele făcute „sunt suficiente pentru a fi întrunite angajamentele luate în momentul aderării la UE”.


Înainte de a lua decizie finală privind încetarea CVM pentru Bulgaria, Comisia va lua în considerare și observațiile Consiliului, precum și ale Parlamentului European, precizează CE, în Raportul pentru Bulgaria.

Principalele constatări ale Comisiei:

  • Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.
  • Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018.
  • Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.
  • Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019, Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.
  • Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

Despre Secția specială de investigare a magistraților  – risc suplimentar de presiune asupra procurorilor și judecătorilor

Unul dintre cele mai critice segmente din raportul tehnic se referă la Secția specială pentru invetsigarea magistraților (SIIJ), despre care Raportul MCV din 2018 menționa că riscă să devină un instrument suplimentar de presiune asupra judecătorilor și procurorilor.

Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a adoptat anul acesta o opinie în care cerea desființarea SIIJ, amintesc experții Comisiei Europene, deoarece nu respectă standardele internaționale, nu are niciun corespondent în justiția statelor membre și, de asemenea, nu este clară rațiunea unei astfel de structuri, nici eficiența și nici valoarea adăugată adusă sistemului judiciar.

OUG ce a urmat pe acest subiect a fost elaborată pentru a se asigura controlul total al numirilor de la SIIJ.


Raportul menționează și apelurile DNA retrase de SIIJ după preluarea dosarelor și precizează că astfel de exemple dovedesc faptul că observațiile și îngrijorările exprimate, din interiorul și din interiorul țării, la înființarea Secției, erau îndreptățite.  

Despre numirile în funcțiile de conducere din parchete – Tudorel Toader a ignorat recomandările MCV

Raportul MCV din 2018 cerea oprirea imediată a revocărilor și numirilor la conducerea parchetelor, până la reajustarea legislației conform recomandărilor Comisiei Europene (adică renunțarea la modificările aduse legilor Justiției de către PSD – ALDE), și relansarea procedurii pentru procuror-șef la DNA, cu respectarea avizului CSM.

Ministrul Justiției, menționează Raportul, a explicat că nu poate aplica aceste recomandări și a continuat procedura de numire la DNA, precum și cea de destituire a procurorului general. Reamitim că Adina Florea a fost propusă procuror-șef la DNA, în pofida avizului negativ dat de CSM.

Presiuni asupra Curții Supreme și un CSM care nu își îndeplinește rolul

S-a înregistrat o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt, mai spune raportul tehnic, document ce enumeră mai multe acțiuni concrete împotriva ICCJ:

  • Executivul a transmis Curții Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor privind constituirea completurilor de judecată în cauzele penale.
  • Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei ICCJ
  • Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție.

„Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă președintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt”, arată raportul CE.

Despre Consiliul Superior al Magistraturii, documentul spune că nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficace, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni.

Despre modificarea Legilor Justiției –

După adoptarea modificărilor aduse de coaliția guvernamentală legilor Justiției, autoritățile de la București au ignorat recomandarea de a opri aplicarea acestora și o revenire asupra mai multor amendamente adoptate.

În schimb, a continuat modificările prin intermediul a două orodnanțe de urgență. Doar câteva din aceste noi intervenții, precum amânarea pensionării magistraților după 20 de ani, au fost în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Majoritatea lor, însă, mai precizează raportul tehnic MCV, nu au fost în concordanță cu reocmandările Comisiei de la Veneția și cu cele ale GRECU (Grupul Statelor Împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei). 

Ultimul raport a constatat că progresele nu sunt inreversibile

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, pentru România și Bulgaria, ca măsură tranzitorie pentru supravegherea reformei sistemul judiciar și a eforturilor anticorupție.

MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării.

De aceea, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare.

Raportul a îndemnat instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să restabilească capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluție în care invocă necesitatea cooperării și riscurile la adresa statului de drept.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr