fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

MCV – cel mai dur Raport de la aderare: Comisia recomandă decuplarea de Bulgaria, care are rezultate pozitive

de Mariana Bechir , 22.10.2019

România a înregistrat, de la ultimul raport (noiembrie 2018), o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți în Justiție și anticorupție, “situație ce constituie o sursă de preocupare majoră”, constată Raportul MCV, prezentat marți.

De menționat și faptul că Raportul din 2018 fusese cu mult mai prost decât cel din ianuarie 2017.

Spre deosebire de România, Bulgaria a făcut progrese și Comisia Europeană recomandă ieșirea din tandem – Sofia a îndeplinit și ultimele 17 recomandări, iar executivul UE consideră că progresele făcute “sunt suficiente pentru a fi întrunite angajamentele luate în momentul aderării la UE”.

Înainte de a lua decizie finală privind încetarea CVM pentru Bulgaria, Comisia va lua în considerare și observațiile Consiliului, precum și ale Parlamentului European, precizează CE, în Raportul pentru Bulgaria.

Principalele constatări ale Comisiei:

  • Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.
  • Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018.
  • Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.
  • Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019, Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.
  • Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

Despre Secția specială de investigare a magistraților  – risc suplimentar de presiune asupra procurorilor și judecătorilor

Unul dintre cele mai critice segmente din raportul tehnic se referă la Secția specială pentru invetsigarea magistraților (SIIJ), despre care Raportul MCV din 2018 menționa că riscă să devină un instrument suplimentar de presiune asupra judecătorilor și procurorilor.

Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a adoptat anul acesta o opinie în care cerea desființarea SIIJ, amintesc experții Comisiei Europene, deoarece nu respectă standardele internaționale, nu are niciun corespondent în justiția statelor membre și, de asemenea, nu este clară rațiunea unei astfel de structuri, nici eficiența și nici valoarea adăugată adusă sistemului judiciar.

OUG ce a urmat pe acest subiect a fost elaborată pentru a se asigura controlul total al numirilor de la SIIJ.

Raportul menționează și apelurile DNA retrase de SIIJ după preluarea dosarelor și precizează că astfel de exemple dovedesc faptul că observațiile și îngrijorările exprimate, din interiorul și din interiorul țării, la înființarea Secției, erau îndreptățite.  

Despre numirile în funcțiile de conducere din parchete – Tudorel Toader a ignorat recomandările MCV

Raportul MCV din 2018 cerea oprirea imediată a revocărilor și numirilor la conducerea parchetelor, până la reajustarea legislației conform recomandărilor Comisiei Europene (adică renunțarea la modificările aduse legilor Justiției de către PSD – ALDE), și relansarea procedurii pentru procuror-șef la DNA, cu respectarea avizului CSM.

Ministrul Justiției, menționează Raportul, a explicat că nu poate aplica aceste recomandări și a continuat procedura de numire la DNA, precum și cea de destituire a procurorului general. Reamitim că Adina Florea a fost propusă procuror-șef la DNA, în pofida avizului negativ dat de CSM.

Presiuni asupra Curții Supreme și un CSM care nu își îndeplinește rolul

S-a înregistrat o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt, mai spune raportul tehnic, document ce enumeră mai multe acțiuni concrete împotriva ICCJ:

  • Executivul a transmis Curții Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor privind constituirea completurilor de judecată în cauzele penale.
  • Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei ICCJ
  • Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție.

“Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul. Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă președintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt”, arată raportul CE.

Despre Consiliul Superior al Magistraturii, documentul spune că nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficace, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni.

Despre modificarea Legilor Justiției –

După adoptarea modificărilor aduse de coaliția guvernamentală legilor Justiției, autoritățile de la București au ignorat recomandarea de a opri aplicarea acestora și o revenire asupra mai multor amendamente adoptate.

În schimb, a continuat modificările prin intermediul a două orodnanțe de urgență. Doar câteva din aceste noi intervenții, precum amânarea pensionării magistraților după 20 de ani, au fost în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Majoritatea lor, însă, mai precizează raportul tehnic MCV, nu au fost în concordanță cu reocmandările Comisiei de la Veneția și cu cele ale GRECU (Grupul Statelor Împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei). 

Ultimul raport a constatat că progresele nu sunt inreversibile

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, pentru România și Bulgaria, ca măsură tranzitorie pentru supravegherea reformei sistemul judiciar și a eforturilor anticorupție.

MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării.

De aceea, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare.

Raportul a îndemnat instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să restabilească capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluție în care invocă necesitatea cooperării și riscurile la adresa statului de drept.

În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Paradoxurile pieței muncii în pandemie: S-au închis 400.000 de contracte de muncă, dar numărul total din economie a scăzut cu numai 80.000

Mariana Bechir

La 1 februarie, în REVISAL, registrul angajaților, existau 6,520 de milioane de contracte de muncă, iar la 1 iunie, cu toate că în cele patru… Mai mult

Stiri

Turcia aprinde un nou foc în relația cu Occidentul: Intenția transformării Hagiei Sofia în moschee. O decizie în justiție – așteptată în două săptămâni

Iulian Soare

Intenția Turciei de a schimba statutul celebrului monument Sfânta Sofia din Istanbul din muzeu în moschee provoacă reacții din toată lumea. Grecia avertizează că Turcia… Mai mult

Europa

Economia SUA – revenire peste așteptări: În iunie s-au creat 4,8 milioane de locuri de muncă

Vladimir Ionescu

Economia americană a creat noi locuri de muncă într-un ritm record în iunie, pe măsură ce tot mai multe companii și-au reluat activitatea, indicând faptul… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri își anunță disponibilitatea de a ajuta la implementarea Planului de relansare economică

Vladimir Ionescu

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) anunță joi că este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare… Mai mult

Europa

Comisia a aprobat pentru România scheme de ajutor de stat de 800 de mil. euro pentru sprijinirea companiilor afectate de pandemie

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru a sprijini companiile din… Mai mult

Stiri

Cele 400 de branduri celebre care și-au retras publicitatea de pe Facebook: motivele invocate și boicotul ca formă de publicitate

Iulian Soare

Reclamele a peste 400 de branduri celebre la nivel global au fost retrase de pe Facebook, după eşuarea discuțiilor ce au avut loc miercuri între… Mai mult

Stiri

ANRE vrea să oblige toţi participanţii la piaţa gazelor să tranzacţioneze la bursă 40% din volume

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a pus în dezbatere publică proiectele de regulament prin care toate companiile de pe piaţa gazelor naturale, producători,… Mai mult