Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a trimis Comisiei Europene o scrisoare deschisă prin care încearcă să-și alieze executivul UE în disputa cu Guvernul privind măsurile de reducere a deficitului prin creșterea fiscalității. Documentul conține câteva linii roșii pe care organizația patronală dorește să le impună Cabinetului Marcel Ciolacu în legătură cu modificările fiscale pregătite și atrage atenția că implementarea lor va duce la încetinire considerabilă a economiei.
Comisia se îndoiește că în 2024, an electoral, se vor lua măsuri de reformare și se vor diminua cheltuielile bugetare
Guvernul a fost informat din octombrie și martie asupra situației economice din România în legătură cu depășirea deficitului, situația macroeconomică în care se află România era cunoscută, a explicat Florin Jianu, președinte CNIPMMR, miercuri, într-o conferință de presă.
„Din martie și până acum, noi, patronatele, ca partener social, nu am fost informați deloc în legătură cu ceea ce se întâmplă, situația reală a finanțelor țării, colectării, cheltuielilor publice etc. Ceea ce am înțeles din partea Comisiei Europene, și cred că suntem cu toții de acord în acest sens, este că anul viitor vor fi mai multe rânduri de alegeri și nimeni nu crede că se va face vreao formă de eficientizare a cheltuielilor sau reforme, așa cum sunt ele în PNRR. De aceea, Comisia a ajuns la această situație limită, în care dorește ca aceste reforme să fie puse în practică în această perioadă”, a spus liderul CNIPMMR, organizație patronală ce reprezintă, la nivel național și european, interesele a peste 60.000 de IMM-uri.
Măsurile fiscale propuse vor genera efecte adverse
Măsurile fiscale propuse de Guvern, prezentate de patronat:
- scăderea pragului de încadrare în microîntreprinderi și creșterea impozitului aplicat pentru acestea
- creșterea impozitelor pe venit și bunuri, creșterea TVA-ului și mai ales creșterea TVA aplicabil în sectorul ospitalității
- eliminând scutirile aplicate anumitor domenii care aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului
În opinia CNIPMMR, aceste măsuri, în forma în care au ajuns ele în spațiul public, ar putea duce la următoarele efecte:
- O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor
- Cresterea prețului ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori.
- Creșterea ratei inflației
- Scăderea consumului
- Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice
- Reducerea veniturilor la bugetul statului.
Liniile roșii ce ar trebui luate în considerare pentru reformele fiscale, formulate de CNIPMMR
1. Principiul „de la mare la mic”.
- Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor.
- De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.
2. Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024
- Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.
3. Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani
- Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme.
- Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor.
- De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.
4. Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)
- Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fara birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.
5. Lansarea de programe naționale și europene
- Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.
6. Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin
- Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%).
- Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.
7. Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite
- Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.
8. Vouchere
- Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii.
- Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.
Analiză privind situația IMM-urilor și posibilele efecte ale modificărilor fiscale discutate
În ultimii ani, arată o analiză realizată de CNIPMMR, se observă un trend crescător al încasărilor la bugetul de stat:
- 2020: aprox. 2,442mld lei
- 2021: aprox. 3,275mld lei
- 2022: aprox. 3,757mld lei
Statistica IMM-urilor, 2022:
- aproximativ 590.000 microîntreprinderi
- 1,2 milioane salariați pentru care s-au plătit contribuții de peste 18 miliarde de lei
- peste 185.000 firme (1/3) cu 0 salariați
- impozit pe venit plătit: aproximativ 3,757 miliarde lei
- impozit pe venit încasat de la firmele cu venituri între 500.000 euro și 1 mil euro: aproximativ 1mld lei
Statistica IMM-urilor, 2023:
- circa 540.000 microîntreprinderi
- toate microîntreprinderile au minimum 1 salariat, crescând contribuțiile încasate la stat cu cel puțin 200 milioane lei
- impozit pe venit estimat a fi încasat: aproximativ 4,500 miliarde lei
- impozit pe venit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri până în 500.000 euro: 4,5 miliarde lei
- impozit pe profit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri în anul 2022 peste 500.000 euro: 3 miliarde lei, dar probabilitatea de incasare este foarte redusă în condițiile în care firmele își vor diminua investițiile, disimula veniturile, reduce profiturile pentru a nu depăsi plafonul și pentru a plăti cât mai puțin la stat
Cum vor fi afectatate IMM-urile de schimbările fiscale
- Impozitarea trebuie să fie simplă, unitară și aplicabilă pe minimum 10 ani (fără condiții ce vizează domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociați, valoare rentabilitate etc) și nu în funcție de variabile ce se modifică pe parcursul anului.
- O creștere a gradului de impozitare va duce la plata unui impozit pe profit similar impozitului pe venit din prezent întrucât companiile vor idenfica noi modalități de disimulare a profitului și vor amâna realizare de cheltuieli cu noi investiții, achiziții sau pregătirea/extindere de personal.
- Modificările propuse vin pe fondul unei creșteri a numărului de suspendări și dizolvări (suspendările au crescut cu 8,89% și dizolvările cu 14,14% față de aceeași perioadă a anului trecut), apetitul pentru crearea de noi firme fiind oricum în scădere.
- Amânarea/ limitarea extinderii activității firmei pentru a nu depăși plafoanele ce schimbă modul de impozitare.
Salarii minime diferențiate
CNIPMMR propune salarii minime nu pe economie, ci pe sectoare. Pentru că, spune Florin Jianu, nu se mai pot compara competitivitatea și productivitatea dintre anumite sectoare.
„În IT, salariul mediu este undeva la 9.853 de lei. Sectorul construcțiilor este dispus să aibă un salariu mai mare, dar avem productivitate scăzută în sectorul turismului, în agricultură. Nu cred că poți să ai același tip de salariu minim pe economie. (…) A venit momentul, și în România, să începem să discutăm de salarii minime diferențiate pe diverse ramuri de activitate ale economiei”, a spus Florin Jianu.
Aceste salarii minime la care se referă Florin Jianu sunt introduse, în statele occidentale din UE, prin contractele colective de muncă, nu prin reglementări ale Guvernului. Guvernul stabilește doar salariul minim pe economie.
****
