Chestiunea

Cele 4 scenarii de impact ale OUG 114, așa cum au fost ele prezentate de Florin Georgescu lui Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu

Taxa pe activele bancare, denumită „taxa pe lăcomie” de autorii OUG 114 care a impus-o, poate duce la reducerea creșterii economice cu 0,6 – 1,1… Mai mult

09.03.2019

La obiect

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen… Mai mult

07.03.2019

La obiect

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală… Mai mult

07.03.2019

Europa

Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași… Mai mult

06.03.2019

Cronicile

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

de Marin Pana 17.5.2017

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după mai puţin de jumătate de an de la preluarea conducerii şi să găsească justificarea unor măsuri economice riscante, aflate în curs de adoptare.

Alles gute, adică toate bune cum ar spune neamţul ? Nu, adică nein pe limba celor care au marcat o creştere de 1,7% -1,8% pe toate cele patru trimestre deja trecute şi au antrenat, prin simpla lor poziţionare de locomotivă a UE, sporuri în alte ţări ce apar procentual ca foarte bune. În creştere pe toată linia la cele trei ţări foste colege de bloc socialist şi actuale colege de regim valutar cu flotarea monedei naţionale, aflate acum în Uniune şi la care facem trimitere pentru comparaţie.

Mai întâi, precum în analiza zgomotelor care fac diferenţa între ce spune, de fapt, cineva, şi zgomotul de fond, să vedem ce au făcut Ungaria, Polonia şi Cehia în primul trimestru din 2017 şi ce concluzii putem trage. Ne bucurăm că suntem primii ca procentaj de creştere, dar, simultan, putem să observăm că NU NOI am avut cele mai mari avansuri.

Nici faţă de trimestrul precedent şi nici faţă de cele trei trimestre anterioare. În traducere, modificarea guvernării nu prea are de ce să îşi asume meritul unor rezultate economice care se văd în timp şi a căror sustenabilitate rămâne de verificat. Concret, ia să vedem datele oferite de Eurostat în condiţii comparabile :

Dacă ne uităm la seria celor mai recente patru trimestre care au trecut, mai degrabă putem spune că performanţa noastră ţine de inerţie şi de antrenarea în trendul regional, nu de abilităţile demonstrate în politica economică derulată.

Ungaria a avut un salt triplu de la un trimestru la altul în primul sfert al lui 2017 iar economia cea mai asemănătoare cu a noastră, cea poloneză, unul dublu în raport cu cea românească.

Desigur, rata deja înaltă de creştere din 2016 a României s-a constituit într-o bază de plecare care făcea mai dificilă o majorare decât în cazul celor trei ţări menţionate. Dar aici apare şi sintagma-cheie ”rata deja înaltă de creştere din 2016”. Adică fără legătură cu niciun program de guvernare pentru perioada 2017- 2020 ci, mai degrabă, cu măsuri luate prin 2014 – 2015.

De aceea, nici nu ar trebui unii să se apuce să distribuie cu sârg beneficii consistente bazate pe rezultatele obţinute deja de alţii, pe considerentul că vor reuşi şi ei să obţină creşteri economice similare cândva în viitor. Mai ales că măsurile pe care le prefigurează nu prea seamănă cu cele care au dat rezultate verificate în practică.

Cu sau fără politicienii actuali, România ar fi crescut oricum cu peste 5% în T1 2017 fără a fi o mare surpriză în context regional. Mai ales, dacă ne uităm mai atent la câteva elemente de calcul al PIB care au amplificat discret rezultatul şi este foarte posibil să fi dat întregul avans de jumătate de punct procentual faţă de media T2,T3,T4 2016.

Primul element apare chiar în comunicatul INS, “rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,3% la 101,1% “. În traducere, baza de raportare pentru trimestrul unu 2017, care este T1 2016, de-abia ce a fost revizuita in jos, ceea ce a mărit rezultatul din T1 2017.

Al doilea element, în România rezultatele economice sunt distribuite foarte inegal pe cele patru trimestre ale anului.

Primul trimestru aduce, de obicei, în jur de 20% din PIB-ul anual, în timp ce T4 ajunge undeva spre 32% – 33% din PIB. Or, reaşezarea făcută de INS a păstrat creşterea pe T2 din 2016 ( respectiv baza de raportare pentru T2 2017), dar a mărit rezultatele pentru T3 şi T4 din 2016 (altfel, nu mai ieşea, per total, creşterea economică de din 2016).

Ceea ce va face ca rezultatele consemnate pentru finalul anului curent, cu decalajul de procedură statistică, ce le va face accesibile deplin prin mai 2018, să fie mai mici decât dacă nu se făcea reaşezarea ce a amplificat primele date disponibie pe 2017. Or, la acel moment, măsurile bazate pe credinţa că vremurile bune de creştere vor continua, pe sistemul matematic al inducţiei incomplete (greşit logic), vor fi fost deja luate.

Al treilea element, aşteptăm ”cu emoţie” şi rezultatele nominale ale PIB calculat de INS, date care nu fost încă dezvăluite, pentru a vedea şi ce deflator a fost folosit pentru a ajusta PIB-ul în preţurile perioadei de bază şi a le converti în creşterea economică reală anunţată. Oricum ar fi, corelaţia dintre acest deflator şi rata inflaţiei este una directă. Iar inflaţia anuală apropiată de zero din primul trimestru al lui 2017 nu se va mai repeta în trimestrele 2, 3 şi 4.

Reamintim că, deja, în aprilie 2017, am urcat la +0,61% şi, deşi estimarea făcută recent de BNR pentru finalul anului a fost coborâtă de la 1,7% la 1,6%, partea care va fi ”rasă” din rezultatul PIB nominal, care va fi el atunci, va creşte considerabil. Apropo, vedeţi că aceeaşi estimare redusă recent a BNR arată o inflaţie de 3,1% pentru 2018 şi 3,4%, adică la limita superioară a ţintei de inflaţie de 2,5% plu/minus un punct procentual pentru 2019.

Una peste alta, este minunat că am înregistrat cea mai mare creştere din UE la începutul acestui an, dar din inerţie şi în condiţii speciale.

În plus, 5,7% brut la economie nu rimează cu creşteri salariale de 15% -20% şi nici cu aberanta majorare de pensii de 9% prevăzută pentru mijlocul anului, care ar majora cu 15% aceste venituri faţă de 2016.

Asta fără a mai menţiona schimbările fanteziste care se încearcă în impozite şi taxe.
Think again!

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.5.2017

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    18.5.2017, 3:32 am

    Se pare că avansul de pe trim.I era uşor de anticipat dată fiind de ,,rata deja înaltă de creştere din 2016”. De fapt, cam toţi au previzionat acest lucru:

    https://cursdeguvernare.ro/estimarile-ins-pentru-t1-2017-economia-romaneasca-a-crescut-cu-57-serie-bruta.html

    Pe lîngă cei nominalizaţi în articol, multe alte instituţii inter-/extra-naţionale şi naţionale, publice şi private, analişti şi specialişti.

    Singurul lucru pe care nu-l ştiu/ l-am aflat e cît o să-şi mai producă efectele rata de creştere din 2016.

    Şi prostul de mine care credea că baza de raportare/referinţă înaltă scade din posibilitate/potenţialul de creştere rapidă.
    _________________________________

    Cineva de la CNP trebuie cu siguranţă demis. Nu ştiu dacă directorul sau altcineva, dar iată că prognoza, atît de (pe drept cuvînt) criticată, suspectată, chiar hulită, pe trimestrul I are o abatere de aproape 20% faţă de estimarea semnal (vezi pg.14):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_iarna_proiect_buget_2017.pdf

    Şi cît mai repede demis, pentru că pentru trim.II abaterea ar putea fi mai mare. Să nu-l mai lăsăm să producă suspiciuni, critici, diferenţe de estimări, păreri şi opinii ale unora şi altora.
    ____________________________________

    Se ,,impune” citatul preferat: ,,înşală gros, că subţire nu se prinde”. Şi să aflăm dacă cineva, peste unul-doi ani, la anunţarea rezultatelor semi-/ definitive, n-ar trebui cumva să răspundă cumva penal.Cumva, am spus? Trebuia: Oricum?!
    ____________________________________
    Pur şi simplu, sunt Fascinat de analiza comparativă din tabel. Mai ales de concluziile acesteia. Văd pentru prima dată aşa ceva. Este, după părerea mea, o inovaţie în domeniu. Concurează orice teză de doctorat.

    Aflu de fapt că, la o creştere de numai 5,0-5,1%, Ro ar fi avut o evoluţie negativă. Şi mai aflu că procentul de creştere, dublu raportat la cel al Cehiei şi Portugaliei (faţă de care al căror PIB, alături de cel al Greciei, mai chibiţăm pe aici că-l vom depăşi în 1-2-3 ani) ne îndepărtează de, să-i zicem aşa, deziderat. Deci: ,,…NU NOI am avut cele mai mari avansuri”. Cu alte cuvinte: Rămînem tot mai în urmă!

    Bravo, d-le Marin! Ţineţi-o tot aşa!
    _____________________________
    Susţin teoria analiştilor şi specialiştilor postcomunicat date semnal, privind nesustenabilitatea mai ridicată a creşterii peste potenţial din trim.I a.c., faţă, de exemplu, de trim.I anul trecut. În timp ce în primele trei luni din 2016 comerţul (Sustenabilul) creştea cu două cifre,

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/com_amanunt_03r16.pdf

    iar producţia industrială (neSustenabilul) creştea cu un procent subunitar,

    http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipi03r16.pdf

    anul acesta neSustenabilul are un aport mai mare la creştere:

    http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view

    Evident că avem de-a face cu o (sau, dacă preferă cineva, Un) bulă care se va sparge în scurt timp.
    ____________________________________
    Înţeleg cu uşurinţă surprinderea multora privind rezultatul anunţat, cel de creştere pe trim. I, pentru simplul motiv că rezultatele privind IPI, publicate şi de INS şi de Eurostat joia trecută, cu excepţia zf.ro şi Muscalu la Digi 24, nu au fost preluate/relatate de nici o publicaţie cu ceva notorietate. Nici măcar de Agerpres, care publică pînă şi comunicatul unui şef de post de poliţie rurală.

  2. Protonic
    18.5.2017, 10:57 am

    Si de China se spunea ca are o crestere prea mare si nu este sanatoasa si uite unde a ajuns….acum nimeni nu mai spune nimic, speram ca aterizarea sa fie lina.

Lăsați un comentariu


Stiri

Efectul deciziei CCR privind completurile de 5 / Condamnarea Alinei Bica este anulată și se rejudecă apelul

Vladimir Ionescu

Contestația în anulare depusă de fostul procuror-șef al DIICOT Alina Bica a fost admisă marți de Înalta Curte de Casație și Justiție – decizia de… Mai mult

Stiri

Senatul a respins două proiecte privind parteneriatul civil

Vladimir Ionescu

Senatul a respins, luni, două proiecte care vizează parteneriatul civil, în pofida deciziilor Curţii Constituţionale ce îndeamnă statutul să ofere protecție legală tuturor cuplurilor. Motivul… Mai mult

Stiri

Caz similar Hexi Pharma: percheziții la companii care ar fi vândut spitalelor dezinfectanți care nu distrug bacterii

Vladimir Ionescu

Marți dimineața au loc percheziții la mai multe companii care produc şi importă dezinfectanți pentru spitale. Poliţiştii au descins la adrese din Bucureşti şi din… Mai mult

Stiri

Rusia amplasează bombardiere strategice în Crimeea și își suplimentează flota de la Marea Neagră

Razvan Diaconu

Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte încărcături nucleare, în peninsula Crimeea. Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat… Mai mult

Stiri

Jandarmii au încercat să-i împiedice pe magistrați să protesteze pe treptele Palatului de Justiție

Vladimir Ionescu

Jandarmii au încercat să împiedice obișnuitul protest al magistraților care are loc luni seara pe treptele Palatului de Justiție, care este sediul Curții de Apel… Mai mult

Stiri

Studiu INACO: Fotograma competitivității – România riscă să piardă trenul dacă nu investește rapid

Vladimir Ionescu

Economia României se află într-un proces de tranziție de la o dezvoltare bazată pe eficiență la o dezvoltare bazată pe inovare. În acest context, performanțele… Mai mult

Stiri

Delegație BERD la București, pentru a discuta cu autoritățile și mediul de afaceri potențiale proiecte de investiții

Vladimir Ionescu

O delegație formată din înalți oficiali ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se află la București pentru a discuta cu autoritățile române și… Mai mult