Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care depăşesc sensibil prognozele analiştilor.
Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 4,5% – ceea că înseamnă că datele estimative ale INS contrazic în mod semnificativ calculele de până acum :
Astfel:
- Un raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), emis pe 10 mai, a îmbunătăţit până la 4% estimarea de creştere economică a României în 2017
- Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere până la 4,3% estimarea privind creșterea economică a României în 2017, conform previziunilor economice de primăvară prezentate în 11 mai
- Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în aprilie estimările privind creşterea economiei româneşti, în urcare până la 4,2%
- Maximilien Lambertson, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU), declara în februarie că România ar putea înregistra în 2017 o încetinire a creşterii economice la 3,6%, de la estimarea de 5% în 2016, şi un deficit de 3,3% pe metodologie ESA
- Guvernatorul Mugur Isărescu anunța, în februarie, că prognoza BNR de creștere economică nu este publică, dar se situează între 4 și 5%. În aceste condiții, Consiliul de Administraţie al BNR, conform ultimei minute din 5 mai, a avertizat că lipsa investiţiilor publice afectează creşterea economică şi descurajează investiţiile din sectorul privat.
Potrivit statisticilor INS, în 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 cu 3,9%.
În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III şi de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut.
În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din primul trimestru din acest an a fost de 1,7%, după +1,5% în trimestrul IV din 2016, +0,7% în trimestrul III şi +1,6% în al doilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.
Trimestrul I din 2017 a fost al şaptelea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.
INS nu a publicat marţi detalii privind evoluţia sectoarelor economice, care urmează să fie prezentate abia la începutul lunii iunie.
În 2016, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei, care au urcat cu 7,5% faţă de 2015, contribuind cu 4,5% la creştere.
Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut cu 3,3% faţă de 2015, având o controibţie negativă, de -0,8%, la creşterea economică din 2016..
Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani, în primul rând o majorare semnificativă a salariilor bugetarilor şi a salariului minim pe economie.
Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, şi la 19%, de la 1 ianuarie 2017.
De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în 2016, iar de la începutul acestui an afost eliminată supraacciza pe carburanţi şi „taxa pe stâlp”.
Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante.
Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.
