UPDATE :
Primarul Londrei, conservatorul Boris Johnson, și-a exprimat duminică nemulțumirea față de acordul convenit de premierul David Cameron cu liderii europeni și a anunțat că se alătură taberei politice care susține Brexitul , transmit agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.
În opinia lui Boris Johnson, Cameron nu a reușit să obțină o reformă fundamentală a Uniunii Europene, de altfel obiectivul enunțat de premierul britanic când și-a formulat solicitările de a căror îndeplinire a condiționat sprijinirea rămânerii în UE la referendumul programat pentru 23 iunie.
***
Premierul britanic David Cameron a anunţat vineri seara succesul negocierii unui acord cu liderii UE care să confere Marii Britanii un statut special în cadrul Uniunii.
Rezultatele negocierilor ce au durat mai bine de 30 de ore va fi discutat sâmbătă într-o reuniune a cabinetului, urmând ca ulterior să fie anunţată şi data referendumului la care britanicii vor alege dacă vor sau nu să rămână în UE.
„Am negociat un acord prin care Marii Britanii să i se confere un statut special în cadrul Uniunii Europene. Voi recomanda acordul sâmbătă membrilor Guvernului britanic (…) Eu am spus că vreau reforme cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal. Am obţinut acest lucru”, a declarat David Cameron.
Liderii UE au ajuns la un acord cu privire la termenii menţinerii statului britanic în UE. Pachetul de măsuri conţine o clauză ce va permite limitarea indemnizaţiilor sociale acordate angajaţilor străini.
„Marea Britanie va putea limita timp de şapte ani indemnizaţiile sociale pentru angajaţii veniţi din alte ţări europene„, a arătat Cameron, în urma negocierilor, adăugând că „Marea Britanie va fi exceptată de la procesul de aprofundare a integrării europene„.
Totodată, Marea Britanie nu va fi obligată să asigure asistenţă financiare statelor din zona euro.
„Marea Britanie nu va participa niciodată la planuri pentru acordarea de asistenţă financiară unor state din zona euro. De asemenea, companiile britanice nu vor fi discriminate pentru că oricum sunt afara zonei euro”, a precizat premierul britanic.
Cancelarul german Angela Merkel a calificat drept „un compromis echitabil” acordul încheiat la Bruxelles.
„Este un compromis echitabil, care nu a fost ușor pentru noi asupra fiecărei probleme”, a declarat Angela Merkel, adăugând că „noi credem că odată cu aceasta i-am dat lui David Cameron un pachet cu care poate face campanie în Marea Britanie pentru ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană”.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că acordul consolidează statutul Marii Britanii în cadrul UE, păstrând valorile fundamentale comunitare.
„Am ajuns la un acord cu caracter legal, ireversibil, acceptat de toate cele 28 de state UE, un acord care consolidează statutul special al Marii Britanii în Uniunea Europeană (…) Acordul UE – Marea Bitanie răspunde tuturor preocupărilor exprimate de premierul David Cameron, fără a compromite valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, a afirmat Tusk.
Principalele puncte ale acordului. Ce a cerut şi ce a obţinut Marea Britanie
Liderii celor 28 de state UE au ajuns vineri seara la un compromis ce „reînnoieşte pactul” Marii Britanii cu Europa. David Cameron spune că îl consideră suficient pentru menţinerea statului în UE.
- Imigraţie
David Cameron şi-a propus să obţină un moratoriu, aşa-numita „frână de urgenţă”, cu o durată de patru ani pentru cetăţenii UE din Marea Britanie care doresc să beneficieze de ajutoarele sociale acordate de Regat. Printre acestea se numără sprijinul financiar, locuinţele sociale, dar şi alocaţiile familiale pentru copiii rămaşi în afara graniţelor Marii Britanii.
În urma negocierilor, Marea Britanie a obţinut o clauză de salvgradare de şapte ani pentru ajutoarele sociale acordate migranţilor ce urmează să ajungă în Regat. Aceasta permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. De asemenea, alocaţiile familiale vor fi acordate pe baza unui sistem de indexare cu nivelul de trai din ţara în care se află copiii. Aceste măsuri se vor aplica doar noilor imigranţi şi se pot extinde şi la beneficiarii actuali începând cu 2020.
- Suveranitate
David Cameron a solicitat posibilitatea Marii Britanii de a nu opta pentru „o Uniune tot mai stânsă”, unul dintre pilonii construcţiei europene. El cerea introducerea unui sistem de „cartonaş roşu” care i-ar permite unui grup de parlamente naţionale să se opună prin veto la orice legislaţie europeană.
Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce privește ”Uniunea tot mai strânsă”, care trebuie înscrisă în tratate dacă se ivește ocazia remanierii lor. ”Cartonașul roșu” este prezent cu condiția unei alianțe de 55 % din voturile alocate parlamentelor naționale, ceea ce practic îl face complicat. Referitor la principiul subsidiarității, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranității britanice.
- Guvernanţă economică
Marea Britanie a obţinut libertatea de acţiune în aplicarea reglementărilor privind băncile şi pieţele financiare, cu respectarea setului unic de reguli de la nivel european.
”Textul clarifică faptul că supervizarea financiară este de competența autorităților naționale, dar fără prejudicierea mecanismelor unice de reglementare și a autorităților financiare europene”, a afirmat Roberto Gualtieri, șeful comisiei pentru probleme economice a Parlamentului European.
Premierul britanic susţine că a obţinut protecţie pentru City-ul londonez împotriva oricăror discriminări din partea unor ţări care folosesc moneda euro, precizând că UE recunoaşte “pentru prima dată” că are mai multe monede. Termenii acordului specifică faptul că instituţiile UE „vor facilita coexistenţa între mai multe perspective”, însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat că acordul nu-i oferă Londrei niciun veto asupra deciziilor cu privire la consolidarea zonei euro.
- Competitivitate
David Cameron a cerut simplificarea administraţiei, libera circulaţie a capitalului, a bunurilor şi a serviciilor. La acest capitol negocierile au decurs fără probleme, sporirea competitivităţii fiind o prioritate a Comisiei.
La summit s-a decis „ameliorarea competitivităţii” şi luarea unor măsuri concrete pentru a avansa.
“Nu există a doua șansă”
Premierul belgian, Charles Michel, a declarat și vineri că toate eforturile pentru a ajunge la un acord satisfăcător tuturor părților va fi inutil dacă britanicii votează NU, adică pentru părăsirea UE.
“Mesajul meu este clar: În cazul în care britanicii spun NU la referendum, textul (înțelegerii – n. red.) se va evapora automat. Nu ne putem permite ca alte națiuni să folosească textele ca bază pentru relansarea unei acțiuni ostile împotriva Europei”, a spus el.
Charles Michel a adaugat: “Nu există a doua șansă”. “Să fie clar, este exclus să avem din nou un astfel de spectacol, în lunile și anii ce vin, (să stăm) cu o îndoială permanentă plutind deasupra Europei”.
Alexis Tsipras, condiționare surpriză
În avalanșa de negocieri separate purtate pentru a se ajunge la o formă unanim acceptată, Alexis Tsipras a fost cel care a oferit vineri o emoție suplimentară anunțând că se va folosit de dreptul de veto în cazul Brexitului, dacă David Cameron nu promite să se opună închiderii granițelor de nord ale Greciei.
Premierul elen este îngrijorat de intenția statelor din V4 de a închide frontierele Greciei cu Albania, Macedonia și Bulgaria, pentru a-i lăsa pe greci să se descurce singuri cu imigranții.
“Trebuie să ajutăm Marea Britanie. Dar Marea Britanie are referendumul abia în iunie. Noi avem o criză care ne lovește azi”, și-a justificat premierul Tsipras decizia.
Pentru a le câștiga de partea sa, premierul UK a avut mai multe întâlniri bilaterale cu câțiva premieri din fostul bloc comunist. Cu Beata Szydlo, prim-ministrul polonez, a discutat de două ori, iar ministrul pentru probleme europene devăluia presei înainte de cină că mai e nevoie de clarificări pe problema alocațiilor, iar o înțelegere nu pare să fie posibilă azi.
Problema crizei Schengen – amânată până în luna martie
Discuțiile aprinse purtate la summitul Consiliul European pe subiectul migrației din Orientul Mijlociu s-au terminat neconcludent, cu cererea Germaniei ca problema Greciei și a închiderii frontierelor să fie discutată pe 6 martie, când va participa la reuniune și Turcia.
Găsirea unei soluţii pentru criza refugiaţilor, în colaborare cu Turcia, era una dintre priorităţile de pe agenda cancelarului german Angela Merkel pentru summit-ul european de la Bruxelles care s-a încheiat vineri.
În Germania au ajuns anul trecut peste un milion de refugiaţi, mulţi dintre ei fugind de războaiele civile din Siria şi Irak. Angela Merkel spera să negocieze cu Turcia oprirea valului de migranţi ce se îndreaptă spre Europa, oferind în schimb fonduri şi redeschiderea dicuţiilor privind aderarea Ankarei de la UE.
Criza refugiaților și a zonei Schengen
Premierul turk Ahmet Davutoglu trebuia să participe la acest sumit, dar atentatul care a avut loc miercuri la Ankara l-a făcut să-și anuleze deplasarea la Bruxelles. Reuniunea dintre Turcia şi 11 state membre UE, ce trebuia să aibă loc joi, a fost amânată pentru summit-ul european de la începutul lunii martie.
Subiectul care a încins discuțiile de la Bruxelles, la capitolul migrație, a fost cel referitoare la Grecia. Premierul Alexis Tsipras pleacă însă de la Bruxelles mai relaxat, după ce a reușit să obțină la trilaterala cu Angela Merkel și Francois Hollande sprijinul Franței și Germaniei pe tema bailoutului, dar și în ceea ce privește blocarea imigranților în Grecia.
Grupul de la Vișegrad și Austria merg în continuare pe ideea instalării unor garduri la granițele Greciei cu Bulgaria și Macedonia, țări non-UE ce vor fi spijinite cu personal, materiale și financiar, ca să-și securizeze frontiera cu Grecia. Subiectul s-a amânat însă pentru martie.
Austria a provocat o reacție furioasă din partea UE după ce a anunțat că plafonează numărul de imigranți pe care este dispusă să-i primească – doar 80 cereri de azil înregistrate pe zi și 3.200 de refugiați lăsați să tranziteze țara spre Germania.
În pofida amenințărilor și avertismentului transmis deja de comisarul european pe migrație, Viena a introdus deja această măsură, începând chiar de vineri. Decizia este considerată o sfidare la adresa UE, încalcă legislația europeană și cea internațională, și subminează eforturile Germaniei de a impune o soluție comună.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, unul dintre criticii politicii cancelarului Merkel, a declarat vineri că este amuzant să vorbești despre așa ceva când numai 300 de refugiați din 160.000 au fost redistribuiți până acum în statele membre. Slovacia nu va primi imigranți, a declarat el categoric.
Klaus Iohannis: Cetăţenii români aflaţi deja în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de termenii acordului
Cetăţenii români care lucrează deja în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de deciziile luate la summit-ul european de vineri, a precizat preşedintele Klaus Iohannis.
“Pentru România subiectul beneficiile sociale și libera circulație a lucrătorilor a avut o importanță majoră. Am cerut ca acordul să respecte pe deplin drepturile cetățenilor români și care lucrează în Marea Britanie”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Agerpres.
Preşedintele a explicat că liderii europeni au decis crearea a două mecanisme în cazul Marii Britanii, unul fiind de salvgardare prin modificarea ulterioară a legislației europene, care va limita accesul cetățenilor UE la o categorie restrânsă de prestații specifice necontributive, prestații specifice numai pentru această țară.
”Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierile au dat acest rezultat”, a detaliat Iohannis.
El a arătat că al doilea mecanism convenit la summit va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre UE la nivelul de trai specific ţărilor de origine.
”Şi în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020“, a anunţat el.
Preşedintele a subliniat că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ, iar mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocaţiile pentru copil la alte prestaţii sociale.
“România a obținut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricționare a liberei circulații a persoanelor în conformitate cu articolul 45 al Tratatului UE vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important, fiindcă astfel vor fi evitate situații în care se iau decizii pur politice fără o motivație foarte serioasă. România a obținut acest lucru prin negocieri foarte aplicate și foarte bine pregătite altfel decât alții care au vorbit poate un pic mai mult și au obținut probabil ceva mai puțin”, a conchis președintele Iohannis.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.Marea Britanie a marcat inceputul unei transformari profunde si ireversibile a UE, care va conduce la schimbarea „formatului” sau actual, prin restituirea treptata catre tarile componente, a majoritatii atributiilor nationale apartinind „modelului european de dezvoltare economica”, care inseamna:dreptul de a incheia acorduri comerciale si economice, propria guvernanta financiara si utilizarea propriei monede, a nu suporta pierderile economice ale altora, a permite/controla emigratia si cheltuielile sociale dupa interesele proprii, o suveranitate nationala mai extinsa pentru a se opune deciziilor care afecteaza interesele nationale si economice, blocarea masurilor administrative care-i produc diminuarea de competitivitate economica in cadrul Uniunii sau inafara ei, etc.Dupa obtinerea „libertatilor” aratate, intrebarea este, prin ce mai ramine Anglia membra a actalei UE?
2. Angliei i-au trebuit aproape 3 decenii de lincezeala economica si sociala dupa caderea comunismului, ca sa priceapa ca integrarea in UE a constituit o frina in dezvoltarea sa economica, deoarece aceasta „confisca” si interzicea (utilizarea „modelului european clasic” de crestere economica cu) „libertatile economice” redobindite acum.
Problema este ca nu doar Anglia a inteles acest lucru, ci cu mult inaintea ei Ungaria si se para ca si Polonia se afla pe acelasi trend al cresterii nemultumirilor fata de dezavantajele integrarii, fata de beneficiile ei.
3.Aceasta evolutie va fi continua si ireversibila, deoarece UE nu va deveni deocamdata uniune economica – lucru cu care vor fi de acord tarile dezvoltate componente doar odata cu aparitia unui bloc economic (unitar formal si economic) american, asiatic sau african – care le sufoca economic si obliga la o integrare economica (continentala) europeana, totala.
4.Romania dezintegrata economic si industrial, se multumeste cu starea sa de semicolonie moderna, in lipsa unui proiect national de „reconstructie economica si industriala”, prin care sa devina o economie pe propriile picioare, din tara „emigrata” si esuata de acum.
5.Din acest moment, probabil ca unii economisti si guvernele lor, pregatesc faza „liberalizarii economice” a altor tari, care vor sa se „scuture” de puzderia de directive si strategii teoretice, care le tin incatusate intr-o logice economica a stagnarii, prin interdictia unor actiuni proprii in directia dezvoltarii.
Tarile UE se vor considera tot mai capabile de a elabora propriile strategii de dezvoltare (infinit mai adaptate cerintelor epocii globalizarii) in locul celor pe care UE a incercat sa le construiasca si impuna in mod birocratic, nerefuzabil.
O uniune vamala (si partial monetara) care functioneaza in baza unui proiect birocratic (drept conducere si decizie) in locul unuia economic – elastic si LIBERAL, nu poate fi acceptabila si acceptata la infinit de tarile componente. In sfirsit, acestea inteleg ca dezvoltarea economica este posibila mai ales la nivel national, singurul care asigura conditiile si functionalitatea/performanta componentele sale.
5.Lucrurile s-ar putea schimba din momentul creierii – printr-un nou „proiect european”, a conditilor generale si speciale, prin care UE sa devina un bloc economic si social real, nebirocratizat, in care functionalitatea si stabilitatea acestuia este asigurata de interese si mecanisme economice complexe si functionale – care azi nu exista la nivelul U.E.Aceasta este insa, o cu totul alta discutie…