Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, afirmă că Parlamentul va lua în discuţie legile siguranţei naţionale doar atunci când întregul pachet va ajunge în legislativ, cu avizele din Guvern.
Precizările apar după informaţiile referitoare la mai multe prevederi controversate din pachetul de legi.
”Eu am înţeles că le trec prin Guvern. Aştept întreg pachetul. Aţi văzut că Parlamentul a constituit o comisie specială şi nu vom discuta legile siguranţei naţionale până nu vine întregul pachet la Parlament cu avizele din Guvern, pentru că Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. (…) În momentul în care toate legile, toate, vor veni la Parlament promovate prin Guvern, atunci se vor discuta în comisie”, a declarat Marcel Ciolacu, miercuri, la Parlament, citat de News.ro.
Președintele Camerei promite să comenteze după ce va vedea forma definitivă a proiectelor
Președintele Camerei a precizat că nu cunoaşte forma definitivă şi a refuzat să vorbească despre propunerile făcute în proiectele existente la acest moment.
”Am să mă exprim pe legile siguranţei naţionale în momentul în care vor veni la Parlament toate aceste legi”, a insistat Marcel Ciolacu.
Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare relatează G4Media.
Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992.
Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie:
- Șeful SRI poate fi demis de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI.
- SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului.
- Ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi.
Mai multe ONG-uri au protestat faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.
