Mai multe asociații cer Guvernului să nu modifice regulile referendumului: Afectează drepturile electorale

Modificarea prin OUG a regulilor privind referendumurile, cu mai puțin de o lună înaintea referendumului din 26 mai, „nu respectă recomandările Codului de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia”, precizează o scrisoare deschisă trimisă, marţi, preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), de mai mulți reprezentanți ai societății civice.

„Solicităm Autorităţii Electorale Permanente şi Guvernului României să ţină cont de problemele semnalate şi să nu adopte OUG în forma actuală. Dorim să subliniem şi faptul că asemenea modificări legislative imprevizibile şi lipsa de unitate a legislaţiei electorale fac încă o dată dovada necesităţii adoptării unui Cod Electoral unitar”, se menționează în scrisoarea respectivă.

Semnatarii scrisorii sunt Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Forum Apulum, Rezistenţa, Civica, Geeks for Democracy, sociologul Mircea Kivu, analistul politic Claudiu Tufiş şi expertul electoral Maria Krause.

Ei fac referire la un proiect de OUG  pentru monitorizarea legii referendumului, aflat pe masa Guvernului și care ar îngreuna condițiile pentru validarea referendumului pe chestiuni din domeniu Justiției, stabilit de președintele Klaus Iohannis simultan cu alegerile pentru Parlamentul European.

Modificările controversate menționate în scrisoarea trimisă președintelui AEP:

• Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede calcularea procentului de prezenţă necesar pentru validarea referendumului raportat la numărul alegătorilor înscrişi în registrul electoral şi nu la numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, cum cere Legea 3/2000. Având în vedere că această modificare este categoric de natură a afecta drepturile electorale, în măsura în care presupune creşterea semnificativă a cvorumului de prezenţă, considerăm că adoptarea ei prin OUG cu mai puţin de o lună înaintea scrutinului contravine articolului 115 alin (6) din Constituţia României şi nu respectă recomandările Codului de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.
• Limitarea practicii modificării legislaţiei electorale prin ordonanţe de urgenţă doar la prevederi menite să faciliteze organizarea şi să contribuie la buna desfăşurare a procesului electoral este o recomandare de lungă durată a organizaţiilor societăţii civile. Recomandări similare au fost formulate în rapoartele observatorilor internaţionali ai Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) din 2004, 2009 şi 2012.
• În condiţiile în care la referendumul precedent condiţiile de desfăşurare au fost modificate prin OUG în aşa fel încât să faciliteze atingerea pragului de prezenţă, iar prevederile proiectului de OUG aflat în dezbatere publică în prezent sunt de natură a îngreuna atingerea aceluiaşi prag, considerăm că s-a ajuns la practica inacceptabilă a modificării legislaţiei electorale prin OUG la fiecare scrutin în funcţie de interese politice de moment.
• Prevederea care interzice autorităţilor publice să se pronunţe în favoarea sau în defavoarea problemei supuse referendumului este excesivă şi contravine unei recomandări a Codului de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia. Potrivit acestei recomandări, „nu este necesară interzicerea completă a intervenţiei autorităţilor publice în favoarea sau în defavoarea propunerii supuse referendumului. Cu toate acestea, autorităţile publice (naţionale, regionale şi locale) nu trebuie să influenţeze rezultatul scrutinului printr-o campanie excesivă şi unilaterală”.

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 28 februarie 2019 este de 18.937.258, potrivit ultimelor date ale AEP. Un număr de 18.266.936 de cetățeni au domiciliul sau reședința în țară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Spre comparație, la referendumul pentru familie, prezența la vot a fost calculată raportând numărul cetățenilor prezenți la vot la numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, respectiv 18.278.496.

Astfel, dacă la referendumul pentru familie era nevoie de un cvorum de prezență de 5.483.548, la referendumul convocat de președinte acesta ar fi de 5.681.177, adică cu aproape două sute de mii mai mare.