Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna mai 2020 a fost de 5.188 lei, cu doar 13 de lei sau 0,2% sub cel din luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 0,1%, până la 3.179 lei. Sumă echivalentă cu 657 de euro la cursul mediu al lunii iunie 2020, în care au fost încasaţi banii cuveniți pentru luna anterioară.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (circa 55% din nivelul mediu european, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a scăzut sub pragul de 1.200 de euro (desigur, sumă echivalentă la preţurile medii din UE). De notat că acest prag fusese depășit în perioada noiembrie 2019 – martie 2020, dar și în iunie-iulie 2019.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 214,0%. Potrivit notei metodologice a INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic achitat potrivit prevederilor legale pentru perioada pandemiei de coronavirus.
Evoluție salutară, pe fondul unei inflații anuale care s-a redus rapid față de cea de la finele lui 2019 (2,26% în mai 2020, de la 4,04% în decembrie 2019), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit marginal pe plus (+0,2%), după ce consemnase în aprilie singura valoare negativă din ultimii ani (-0,5%).
Din păcate, evoluția câștigurilor salariale a fost decuplată de evoluția productivității muncii în industrie, care trecuse oricum pe minus în partea a doua a lui 2019 și a încheiat anul trecut cu -1,3%.
Pandemia a stopat tentativa timidă de revenire din februarie 2020 (+0,2%) și a condus media lunară puternic în teritoriul negativ (-10,5%) după ce rezultatul din aprilie 2020 pentru industrie a ajuns la -33,4%.
De reținut, bugetul asigurărilor sociale se alimentează pe baza contribuțiilor plătite din salarii iar statul a fost nevoit să preia total sau parțial factura salarială pentru sute de mii de angajați care nu și-au mai putut desfășura normal activitatea productivă. Este un factor obiectiv și imprevizibil care impune, reținere în privința majorării pensiilor, prevăzută într-un moment în care nu se punea problema unei scăderi economice consistente ci dimpotrivă.
Salariile achitate pe bază de ajutor de stat se contabilizează în media națională CA și CUM s-ar da din rezultate economice concrete dar, de fapt, ele se adaugă la factura crizei și vor afecta echilibrul bugetar. Ceea ce face ca statul să preia direct în mod suplimentar, pe bază de angajamente de plată ulterioare (a se citi împrumuturi) plata actualelor pensii, a căror bază reală de contributivitate s-a diminuat.
Sectorul financiar în cădere salarială, prăbușire la hoteluri și restaurante
Pe ramuri de activitate, destul de bizar, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat pe segmentul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+12,9% nominal şi +10,4% real). Urmează sectorul IT, unde s-au consemnat cele mai mari venituri medii nete (7.772 lei pe lună, ceea a condus la un avans de 11,9% nominal și +9,4% real).
Podiumul este completat de sectorul sanitar (+9,1 nominal și +6,7% în termeni reali), aflat chiar cam jos pentru efortul depus în această perioadă dificilă. Celelalte sectoare bugetare s-au plasat peste media națională ( învățământul la plus 4,9% nominal și 2,5% în termeni reali iar administrația publică cun avans de 4%, tradus într-o majorare cu 1,7% a puterii de cumpărare).
De reținut, după ce reușise în februarie să se apropie de media pe economie, în premieră după foarte multe luni, zona critică a industriei prelucrătoare a coborât la o cotă de -5,6% în termeni reali și doar 86% față de salariul mediu. Adică la o diferență considerabilă față de cota uzuală de 100% sau chiar peste din țările mai dezvoltate.
La coada clasamentului creșterilor salariale, figurează sectorul de intermedieri financiare și asigurări (-9,2% nominal și -11,2% în termeni reali) și, mai ales, zona de hoteluri și restaurante (-22,3% nominal și -24,0% ca putere de cumpărare), cea mai puternic afectată de restricțiile impuse în pandemie referitor la derularea activității.
