marți

19 martie, 2024

21 iunie, 2020

La momentul prezentării acestuia în Parlamentul European, președintele Comisiei Europene a catalogat Pactul Ecologic ca fiind ”acțiunea europeană echivalentă momentului în care primul om a pășit pe lună”.

Atingerea țintei de neutralitate în emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050 are costuri comparabile programului american spațial – statele membre UE vor trebui să abandoneze în drumul lor către o viitoare lume ”verde” active energetice de trilioane de euro.

Termenul tehnic – ”active blocate” cuprinde toată infrastructura necesară aducerii la suprafață, prelucrării și transportului combustibililor fosili, precum și vaste rezerve de cărbune, petrol și gaze care vor rămâne pentru totdeauna în subteran.


Parte a proiectului editorial ”Lumea în 2050”, Politicoagregat o serie de date pentru a realiza câteva hărți europene ale ”activelor blocate”.

Activele care vor trebui abandonate sau ”reinventate” în toată Europa în următorii 30 de ani constau în linii de transport, stații de pompare, platforme petroliere, mine de cărbune, benzinării, centrale energetice și chiar clădiri care nu pot fi modernizate pentru a respecta noile standarde energetice moderne.

Dacă sunt întreprinse acțiuni rapide pe baza Acordului de la Paris, pentru a limita încălzirea globală la 2 grade, valoarea activelor totale blocate ar fi de aproximativ 10 trilioane dolari, potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile.

Dacă se acționează de o manieră mai conservatoare, ca de obicei, costurile vor fi mult mai mari – dublându-se – pe măsură ce companiile își vor continua vechile planuri de investiții, pentru că și noile active vor trebui în cele din urmă să fie abandonate.


Costurile implementării Pactului Ecologic devin palpabile foarte rapid. Cel mai nou exemplu: BP a anunțat în săptămâna care s-a încheiat că renunță la investiții noi de 17,5 miliarde dolari, ca efect al crizei provocate de coronavirus și ca primă acțiune de îndepărtare de combustibilii fosili.

Sectorul cărbune

În Europa, cel mai poluant combustibil este, evident, cărbunele. Majoritatea minelor de cărbune din Europa Occidentală au fost închise.

Până și în Polonia, cel mai mare sector minier al continentului, guvernul a recunoscut că nu va mai exista viitor pentru centrale pe cărbune după 2050. Și totuși, sunt state care încă proiectează centrale pe cărbune sau care nu au prevăzut închiderea acestora.

Harta de mai jos prezintă amplasare marilor centrale pe cărbune.

Datele despre România:

  • 7 termocentrale pe cărbune dezactivate: Suceava, Bacău, Brașov, Doicești, Drobeta, Arad, Zalău
  • 1 care nu mai este alimentată cu cărbune: Oradea II
  • 6 operaționale și neacoperite de un plan național de eliminare: Iași II, Mintia, Paroșeni, Govora, Ișalnița, Turceni
  • 1 proiect nou: Rovinari

Sectorul gazelor

Gazul natural este mult mai curat decât cărbunele, iar industria a tot sperat că nu va face obiectul ofensivei împotriva combustibilor fosili. În ultima perioadă a devenit însă evident că gazul natural va fi doar un combustibil ”de tranziție”, nu chiar atât de lungă cum mulți sperau.

În Marea Britanie, de exemplu, cărbunele reprezenta în 2012 43% din mixul energetic, iar în 2020 contribuția acestuia este, până în prezent, aproape zero. Gazele naturale urmează același trend: 42% anul trecut, 33% anul acesta.

Harta de mai jos prezintă centralele termoelectrice alimentate cu gaz, zonele de extracție a gazelor naturale și terminalele LNG.

Datele despre România:

  • 1 terminal LNG la Constanța în fază de proiect
  • 6 termocentrale funcționale: Iași, Galați, Iernut, Govora, Brazi, București-Grozăvești
  • 2 termocentrale în proiect: Mintia și Năvodari
  • 2 zone offshore de extracție funcționale: Ana și Irina

Sectorul de transport gaze

În viziunea ideală, rețeaua de conducte ce străbate întreaga Europă va deveni cândva inutilă dacă gazului i se păstrează statutul de combustibil de tranziție. Sectorul de transport al gazului natural se poate reinventa în parte și ar putea, după procese de retehnologizare, să continuie să transporte noii combustibili ai viitorului: hidrogen sau biogaz.

Harta de mai jos prezintă rețelele europene funcționale, în construcție sau încă în stadiu de proiect.

Gazul natural rămâne însă combustibil ”de siguranță”, iar harta de mai jos prezintă cele 28 de proiecte de transport clasificate de Parlamentul European drept Proiecte de Interes Comun. Această clasificare le face eligibile în continuare la finanțare europeană și autorizare în regim rapid. România este traversată de un astfel de proiect de interes, proiectul BRUA.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: