miercuri

25 mai, 2022

Liviu Voinea: Doar 11% dintre companiile românești active aveau credite la bănci, la sfâşitului anului 2016

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 mai, 2017

Dintr-un total de 608.246 de companii nefinanciare active, adică cele care au depus bilanţurile la Ministerul Finanţelor Publice, un număr de 68.088 au un credit bancar la sfârşitul anului 2016, respectiv 11,2%, din care 8% doar de la bănci şi 3,2% atât de la bănci cât şi de la IFN-uri”, a declarat miercuri Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

Valoarea mediană a creditelor bancare din stoc acordate firmelor este de 78.300 lei, „o valoare redusă care nu ne duce cu gândul la finanţarea unor mari proiecte investiţionale”, a mai spus viceguvernatorul BNR.

În creditarea companiilor, există o problemă de bancabilitate, care provine din capitalizarea scăzută, potrivit lui Liviu Voinea. Capitalul social de pornire este încă de 200 de lei, iar un număr de 268.670 de firme au capital propriu negativ. „Ceea ce înseamnă că datoriile au epuizat capitalul. Aceste firme ar trebui, în mod normal, să se capitalizeze sau să iasă de pe piaţă. Din păcate, Legea 31/1990 nu prevede sancţiuni, iar situaţia firmelor care înregistrează an de an pierderi şi subzistă din împrumuri de la acţionari trebuie să facă obiectul unei analize a tuturor factorilor implicaţi”, a mai spus Voinea.


Diferenţa dintre îndatorarea totală şi creditarea totală ascunde şi concurenţa pentru băncile locale din afara sectorului bancar autohton, anume, băncile nerezidente, IFN-urile, cumpărătorii de pachete de credite neperformante, care se transformă practic în intermediar financiar, şi, într-o fază incipentă, creditul online, inovaţiile tehnologice financiare, potrivit oficialului citat.

Analiza structurii pasivului firmelor româneşti relevă faptul că acestea se finanţează preponderent prin datorii, 68% din totalul bilanţier, conform datelor de la finalul anului 2015, sunt deci slab capitalizate. Dintre acestea, cele mai importante sunt datoriile faţă de partenerii comerciali, în procent de 19% din pasiv şi cele faţă de entităţile afiliate şi acţionari, 13%. De altfel, în ultimii 20 de ani s-a observat o modificare semnificativă a structurii pasivului prin creşterea ponderii datoriei în totalul resurselor companiilor în detrimentul capitalurilor. Ponderea datoriilor în total pasiv s-a majorat de peste 3 ori de la 20% în 1994 la 68% în prezent. Mai mult, începând cu anii 2000 s-a înregistrat şi o reducere a calităţii capitalului deţinut de firme”, a conchis viceguvernatorul BNR.

Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare şi a populaţiei reprezintă 42% din PIB, din care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare.

Bariere

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Băncile care operează în România „trebuie să înţeleagă că scopul activităţii bancare este creditarea. Profitul trebuie să provină din creditare, iar pe o piaţă concurenţială profitul se face în primul rând prin volum şi nu prin marjă. Cel mai uşor este să dai credite cu garanţia statului sau să împrumuţi statul. Va veni vremea în care aceste surse de profit se vor reduce inevitabil. Sursa sustenabilă de profit este creditarea sectorului companiilor nefinanciare. Dacă băncile comerciale nu se duc în această direcţie, se vor duce alţii, cum o şi fac deja, băncile nerezidente, IFN-urile, piaţa de capital şi diferite forme de inovaţii financiare. O rată prea mare de solvabilitate nu este doar o veste bună, ci şi un indicator al faptului că bani există dar nu sunt folosiţi pentru creditare”, a explicat liviu Voinea.


Ce anume limitează creditarea către companii şi cum se încalcă responsabilitatea băncilor comerciale:

  • nivelul ridicat al marjei dintre rata dobânzii la credit şi cea la depozit,
  • procedurile şi regulamentele interne greoaie al căror grad ridicat de complexitate nu vine în primul rând din conformarea la normele BNR,
  • gradul prea ridicat de dependenţă faţă de băncile mamă în ceea ce priveşte competenţa de aprobare pentru creditele de valori mari,
  • gradul prea mic de diversificare a contului, pregătirea şi motivarea insuficientă a personalului bancar care intră direct în legătură cu clienţii,
  • lipsa unei viziuni pe termen mediu cu privire la evoluţia unei pieţe care în absenţa unui suflu nou al creditării pentru firme va continua să se restrângă.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: