Liviu Dragnea a anunţat, sâmbătă, în şedinţa CExN a PSD, că nu va candida la alegerile prezidenţiale.
Președintele social – democraților a înaintat însă, spre analiza partidului, varianta unui candidat unic din partea coaliției de guvernământ – Călin Popescu Tăriceanu.
Ar fi prima dată în istoria PSD când nu se prezintă în alegerile prezidențiale cu un candidat propriu.
Din reacția sălii, baronii partidului nu par a fi încântați de idee – Gabriela Firea a precizat, la ieșirea din ședința ce s-a desfășurat la Neptun, că propunerea lui Dragnea a fost primită cu doar câteva apaluze.
Anunțul a fost făcut de Liviu Dragnea în contextul disputei cu Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, un adversar politic declarat al președintelui PSD și politicianul din coaliție cu cele mai mari șanse de a intra în turul doi al prezidențialelor, conform celor mai recente sondaje.
Potrivit sondajului Sociopol, institut coordonat de sociologul Mirel Palada, de cea mai mare încredere se bucură şeful DSU, Raed Arafat cu 59%, urmat de:
- preşedintele Klaus Iohannis cu 33%
- primarul general al Capitalei – Gabriela Firea cu 26%
- Laura Codruţa Kovesi – 25%
- Mircea Diaconu – 23%
- Dacian Cioloş – 22%
- Călin Popescu-Tăriceanu – 20%
Declarația Gabrielei Firea:
Pot să vă relatez un dialog. Domnul primar de la Sectorul 3, Robert Negoiţă, i-a spus domnului preşedinte că totul se întâmplă de la faptul că eu nu spun foarte clar şi explicit că nu candidez la Preşedinţia României şi că eu sunt considerat un pericol în acest sens, deşi am spus de nenumărate ori că nu candidez la Preşedinţia României, că nu doresc să preiau partidul nici de la domnul domnul Dragnea şi nici de la alte persoane care doresc să conducă partidul – şi se va dovedi că eu am avut dreptate.
Şi atunci, domnul preşedinte a spus că nici el nu candidează şi că împreună vom discuta posibilitatea să avem un candidat comun PSD ALDE în persoana domnului Tăriceanu, lucru care pe mine mă bucură, dar vreau să vă relatez, de asemenea, un detaliu important: au aplaudat doar 2-3 oameni din sală.
Mai mulți lideri social – democrați au declarat ulterior că partenerul lor de coaliție ar fi un președinte foarte bun, iar senatorul Niculae Bădălău a amintit protocolul semnat de USL, fosta coaliție PNL – PSD:
„În istoria PSD a existat o cutumă în care preşedintele partidului a candidat. În acelaşi timp, am avut şi în cadrul USL, dacă vă mai amintiţi, un protocol în care domnul Crin Antonescu, din partea PNL, era candidatul la preşedinte al alianţei, guvernarea, premierul, revenind la PSD”, a spus Nicolae Bădălău.
El a recunoscut însă că nimic nu este decis definitiv și, „până la urmă, majoritatea (membrilor PSD – n. red.) va decide”.
Desemnarea lui Popescu Tăriceanu la prezidențiale i-ar putea aduce PSD susținerea ALDE pentru suspendarea președintelui
Conform mai multor informații care au apărut în ultimele luni în presă, între Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu ar fi existat mai multe negocieri privind câteva acțiuni importante dorite de primul, dar respinse de liderul ALDE în lipsa promisiunii că el va fi candidatul la prezidențiale.
Unul dintre cele mai importante subiecte pe care ALDE se distanțează de PSD este suspendarea președintelui Klaus Iohannis.
După ce președintele Camerei Deputaților a declarat de mai multe ori că declanșarea procedurii depinde doar de partenerii de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu și-a exprimat săptămâna aceasta neîncrederea că ar fi un demers cu șanse de succes:
„În primul rând, cei care doresc să lanseze acest subiect trebuie să facă un calcul foarte simplu: care este baza de susţinere în Parlament a unui astfel de demers. Din câte ştiu, UDMR nu subscrie. Există, din căte ştiu eu, numeroşi membri din PSD care au rezerve, ca sa nu spun mai mult. Trebuie începută această evaluare întăi şi după aceea trebuie luată această decizie”, a explicat președintele Senatului.
Anterior, pe pagina de Facebook a ALDE, au fost enumerate mai multe motive ce fac inoportună suspendarea lui Klaus Iohannis:
„Este o decizie de maximă responsabilitate, care presupune o evaluare atentă a posibilelor riscuri şi consecinţe.
Declanşarea procedurii de suspendare, într-o societate profund divizată, instigată la fanatism şi violenţă de lideri politici lipsiţi de scrupule, poate avea urmări imprevizibile.
Cu alte cuvinte, decizia de extirpare a unei părţi bolnave din trupul statului român trebuie făcută numai în condiţiile în care suntem convinşi că respectiva operaţie nu va perturba funcţionarea statului, precauţie cu atât mai mare cu cât, în prima jumătate a anului viitor, România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”.
