Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţine miercuri, la Strasbourg, în fața Parlamentului European, ultimul său discurs despre starea Uniunii din actualul său mandat.
Ursula von der Leyen ar urma să insiste la fel de mult asupra acţiunilor sale – poziționarea Uniunii față de războiul din Ucraina, a crizei energetice sau pentru a reglementa giganţii digitali – cât şi asupra problemelor de rezolvat până la sfârşitul mandatului său.
Discursul integral al Președintelui Comisiei Europene poate fi citit integral AICI-LINK (limba engleză)
Principalele mesaje transmise în Parlamentul European:
Roberta Metsola cere reforma Uniunii
Discursul Ursulei von der Leyen este așteptat cu ”mult interes”, a spus europarlamentarul maltez Roberta Metsola, președinte al Parlamentului, când a intrat în cameră.
Blocul ar trebui să fie reformat înainte de o extindere cu Ucraina sau alte țări, a susținut ea.
„Este timpul să spunem cu toții că Uniunea Europeană trebuie să se reformeze, trebuie să repornească și trebuie să fim capabili să răspundem la întrebările pe care ni le pun cetățenii – și la schimbările pe care cetățenii ni le cer. O Uniune Europeană care lucrează în prezent pentru 27 nu va funcționa pentru 32, 33 sau 35”, a spus președintele PE.
Roberta Metsola – al cărei nume a fost menționat ca posibil viitor președinte al Comisiei – a ocolit răspunsul la întrebarea dacă Ursula von der Leyen ar trebui să candideze din nou, spunând pur și simplu că a făcut „o treabă fantastică” într-o perioadă de patru ani grea de criză, marcată de o unitate UE „fără precedent”.
O ușă deschisă schimbării tratatului de bază al UE
Președintele Comisiei Europene a deschis ușa pentru schimbarea tratatului de bază al UE, spunând că o astfel de mișcare ar putea fi necesară ca parte a reformelor interne ale blocului.
„Voi sprijini întotdeauna această casă – și pe toți cei care doresc să reformeze Uniunea Europeană pentru ca aceasta să funcționeze mai bine pentru cetățeni. Și da, asta înseamnă și modificarea unui tratat dacă și unde este nevoie”, a spus Ursula von der Leyen.
Fostul ministru german al apărării a adăugat că Uniunea Europeană ar trebui să avanseze cu extinderea chiar și fără o modificare a tratatului. „Dar nu putem – și nu ar trebui – să așteptăm ca modificarea tratatului să avanseze cu extinderea. O uniune potrivită pentru extindere poate fi realizată mai rapid”, a spus ea.
După ce a vorbit în prima parte a discursului despre problemele fermierilor – care au din ce în ce mai multă influență în PPE, de centru-dreapta – Ursula von der Leyen curtează sindicatele, nucleu de bază al socialiștilor și democraților.
Mesaje cu caracter electoral
Pentru a răspunde „schimbărilor adânc înrădăcinate în tehnologie, societate și demografie”, a spus ea, „ar trebui să ne bazăm pe expertiza întreprinderilor și a sindicatelor, partenerii noștri de negociere colectivă”. Anunțând un „Summit al partenerilor sociali” anul viitor, pentru depăși blocajele din piața forței de muncă și a lacunelor de formare profesională, Ursula von der Leyen anunță: „Partenerii sociali trebuie să fie din nou în centrul viitorului nostru”.
Mario Draghi primește de lucru
Ursula von der Leyen îi cere lui Mario Draghi să pregătească un raport despre viitorul competitivității europene, numindu-l „una dintre marile minți economice ale Europei”. Mario Draghi este fost prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene, care și-a câștigat porecla de „Super Mario” pentru gestionarea crizei din zona euro în urmă cu un deceniu. „Europa va face „tot ce este nevoie” pentru a-și păstra avantajul competitiv”, a spus ea.
Reafirmare a sprijinului pentru accesul României și Bulgariei în Schengen
Președintele Comisiei și-a reafirmat sprijinul pentru intrarea Bulgariei și României în spațiul de liberă circulație al UE. Ea laudă cele două țări pentru „prezentarea celor mai bune practici atât în materie de azil, cât și de returnare” și a îndemnat țările UE să le aducă „fără nicio altă întârziere” în Schengen.
Deși mulțimea de parlamentari europeni ai VDL este în mare parte în favoarea aderării, mesajul ei este destinat în primul rând Austriei, care a respins aderarea Bulgariei și României la Schengen în decembrie 2022 din cauza temerilor că migranții ilegali ar putea tranzita cele două țări.
”Gândiți-vă și la Africa, nu doar la frontul din Est”
„Trebuie să arătăm aceeași unitate față de Africa cum am arătat față de Ucraina”, a spus Ursula von der Leyen, înainte de a anunța o nouă abordare față de continent: „Acesta este o necesitate. Gândiți-vă la regiunea Sahel, una dintre cele mai sărace, dar cu cea mai rapidă creștere demografică.”
O succesiune de lovituri de stat militare „va face regiunea mai instabilă în anii următori”, a continuat ea. „Rusia influențează și beneficiază de pe urma haosului. Și regiunea a devenit un teren fertil pentru creșterea terorismului.” UE „trebuie să se concentreze pe cooperarea cu guvernele legitime și organizațiile regionale” și „trebuie să dezvoltăm un parteneriat reciproc avantajos care să se concentreze pe probleme comune pentru Europa și Africa”. Acesta este motivul pentru care, împreună cu înaltul diplomat al UE Josep Borrell, „vom lucra la o nouă abordare strategică pe care să o ducem mai departe” la următorul summit dintre UE și Uniunea Africană, a spus ea.
Comisia își reînnoiește protecția pentru refugiați ucraineni
Comisia intenționează să extindă protecția acordată refugiaților ucraineni care fug de conflict.
UE a declanșat așa-numita Directivă de protecție temporară – care încă nu a primit aprobarea statelor membre – pentru prima dată în 2022. Aceasta a oferit protecție celor peste 4 milioane de ucraineni care s-au relocat în Europa. Șefa Comisiei s-a angajat să continue să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”, reiterând că blocul va oferi 50 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru finanțarea investițiilor și reformelor. „Sprijinul nostru pentru Ucraina va dura”, a spus Ursula von der Leyen.
Susținătoare a extinderii cu Ucraina, Moldova și Serbia
Ursula von der Leyen s-a poziționat în spatele ideii de extindere a Uniunii Europene la cel puțin 30 de membri, spunând că extinderea ar putea fi un „catalizator al progresului” în bloc, anunțând și numele candidatilor: Ucraina, Moldova și Serbia.
„Am demonstrat că putem fi o uniune geopolitică și am arătat că ne putem mișca rapid atunci când suntem uniți. Și cred că Team Europe lucrează și la 30+”, a spus ea.
Dar ea avertizează că aderarea la UE este întotdeauna „bazată pe merit” – cu alte cuvinte, condiționată de reforme de anvergură în țările candidate – și că Comisia „va apăra întotdeauna acest principiu”.
Mesaj către Parlament: Nu fiți naivi cu privire la China
De luni de zile, Ursula von der Leyen a evitat abordări mai dure față de China, ținând seama de preocupările companiilor, în special din industria auto germană, care se tem de represalii.
Astăzi însă, Ursula von der Leyen a anunțat o anchetă privind exporturile de vehicule electrice subvenționate din China către UE – anunț care a fost întâmpinat imediat o rundă de aplauze din partea parlamentarilor.
„Piețele globale sunt acum inundate de mașini electrice chinezești mai ieftine, iar prețurile acestora sunt menținute artificial la un nivel scăzut de subvenții uriașe de stat. Acest lucru ne distorsionează piața”, a spus ea. Pentru a-și susține și mai mult cazul, Ursula von der Leyen a dat de înțeles că a învățat din experiențe trecute: „Nu am uitat cum practicile comerciale neloiale ale Chinei au afectat industria noastră solară. Multe companii aflate la început de drum au fost scoase din piață de concurenți chinezi puternic subvenționați. Companii europene inovatoare au fost nevoite să își ceară falimentul, iar talente au plecat să facă avere în străinătate.”
***
Urmărește-ne pe Google News
