fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

LIVE-VIDEO – CONFERINȚA #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate. Participă premierul Ludovic Orban

de Redacţia , 2.6.2020

 

Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru deschid începând cu ora 15.00 video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Evenimentul va trasa o hartă a principiilor de reformă a sănătății românești, pe care să fie configurate, cu precizie, atât soluțiile concrete cât și legislația necesară implementării acestora.

Evenimentul este transmis LIVE  pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Principalele mesaje ale participanților:

Ludovic ORBAN, prim-ministru, Guvernul României:

Este clar, era și înainte de epidemie, dar mai ales după, că va trebui să ne gândim cu atenție și cu mare grijă la sistemul de sănătate. Această pandemie a scos în evidență o serie de lucruri ce nu fucționează în acest sistem, tarele de sistem.

Infrastructura spitalicească este veche și a beneficiat de foarte puține investiții, care în mare parte creează mari probleme.

Subfinanțarea cronică. Sistemul se bazează pe contribuții plătite de categorii reduse de cetățeni, există mulți ”scutelnici”, categorii întregi care nu participă la finanțarea sistemului de Sănătate.

Infrastructura de comunicare- nu funcționează. Cardul de sănătate, sistemul e aproape în colaps, nivelul de digitalizare este extrem de înapoiat. Chiar noi ne-am confruntat acum cu această problemă, când a trebuit să avem baze de date complete și actualizate , aici lucrurile trebuie rapid schimbate.

Politica medicamentului- va trebui să intervenim serios, trebuie regândit sistemul actual de clawback. Forma actuală a provocat dispariția a sute de medicamente, mii, de pe piață. Se menține un plafon care nu e conform cu consumul, există dezechilibre între medicamentele inovative/generice, dar și alți factori

Trebuie să ne gândim la măsuri în ceea ce privește managementul spitalelor. Măsuri există, dar nu sunt cunoscute sau nu sunt aplicate. Managerul nu are autoritatea să impună regulile, există un sistem policentric de autoritate la nivelul spitalelor.

Și la structurile-suport trebuie gândite modificări, plecând chiar de la Ministerul Sănătății. Avem nevoie de schimbare de mentalitate, de creșterea calității serviciilor.

În următoarea perioadă, investițiile în sănătate reprezintă o prioritate guvernamentală, alături de cele in infrastructura de transport, de comunicații, de cercetare,de  educație. Voința de realizare a infrastructurilor spitalicești a fost demonstrată odată cu deblocarea proiectelor cu finanțare europeană a spitalelor regionale.

Sesiune de întrebări:

/ Sprijin pentru medicina de familie.

Discutam cu ministrul Boloș să sprijinim medicina de familie prin programe finanțate prin fonduri eururopene. E clar, medicina de familie este baza, identificarea în faza precoce a unor afecțiuni  este foarte importantă.  Cred cu tărie: cu cât investim în medicina preventivă cu atât este mai bine. La medicii de familie, de exemplu, s-a mai indexat cât de cât cu rata inflației la contractelor cadru, dar la cei din ambulatoriu nu. Aceștia au dificultăți cu plata asistenților, depind de decontări. Nu mai vorbim de sistemul birocratic, medicul nu poate avea acces la fișa pacientului pentru că sistemul informatic nu fcționează. Din punctul meu de vedere, medicina preventică este foarte imp. Noi chiar acum punem în mișcare un sitem de finanțare a asistenților comunitari- 1.000. Susținem autoritățile locale să angajeze acești asistenți comunitari. Știu că riscăm ca într-o perioadă nu foarte lungă, comun locale ar putea rămâne fără medicina de familie, vom gândi stimultente ca să ne asigurăm că rețeaua să se dezvolte, nu doar să fie păstrată în această limită.

/Reașezarea relației public-privat. Care este rolul sistemului privat, ce viziune aveți în chestiunea asigurărilor private de sănătate

Nu trebuie să existe nicio discriminare public-privat, singurul criteriu: calitatea serviciilor medicale. Personal, sunt adeptul introducerii sistemelor de asigurare de sănătate complementare. Cred că putem urma modelul francez, unul dintre cele mai performante.

Ob principal, personal, al Ministerului Sănătății este să îmbunătățim sistemul de Sănătate, inclusiv cu participarea tuturor actorilor implicați.

/Finanțare

Vom avea la dispoziție neașteptat de mulți bani, problema este să-i gestionăm în mod inteligent. Pe zona de infrastructură, pe zona de cercetare/dezvoltare, pe zona de producție, unde trebuie să creștem implicarea capitalului autohton pentru a crește producția la intern.

Sincer, am emoții. Pe lângă bugetul multianual UE 2021-2027, dacă fondul pe sănătate se aprobă, pe evaluările noastre România va beneficia de o sumă suplimentară de peste 30 mld euro. Crește alocarea pe Just Transition Fund. Avem nevoie de mobilizare pentru a fi capabili să absorbim acești bani.

Astăzi sistremul e subfinanțat, avem de exemplu un mecanism de calcul al prețurilor medicamente care ne duce cred la unul dintre cele mai mici din Europa. Asta provoacă mari probleme- nu sunt specialist, caut să înțeleg, dar pr proiectelor tr să revină MS și zonei private pentru a folosi banii UE în mod inteligent.

/Campanii anti vaccin

Sunt susținător al vaccinului, cred că ar trebui să fim pro-activi, să contracarăm toate aberațiile. Campaniile astea fac parte dintr-un mecanism elaborat, prezent în mai multe țări europene, care cred că își are izvorul în afara UE, mai spre est. Păi, noi căutăm acum vaccin anti-covid, reacția noastră tr să fie inteligentă, să arătăm oamenilor cum cad în capcane.

/ Ceva pozitiv în criză?

Capacitatea de adaptare și de reacție. În circumstanțe normale lucrurile băltesc, dar în sit de criză avem capacitate de reacție f. Bună, dar mi-aș dori ca nu doar o criză să genereze aceste reacții. Rămânem în dialog pt că în per următoare tr să punem bazele unei strategii care să crească calitatea serviciului, a satifacției celor care lucrează în ac sistem și a celor care apelează la sistem.

Nelu Tătaru, ministru al Sănătății:

Mp bucur să discutăm după o primă etapă a acestei epidemii.

Cu toții cunoșteam sistemul sanitar, vorbeam, dar acum s-a dezgolit, să spun așa, în aceste două luni și jumătate de împrejurări cu care nu ne-am mai confruntat. Am putut vedea și defectele, dar și necesitățile pe care acest sistem le are.

Top 5 probleme ale sistemului

1. Managementul sistemului – fără forța necesară și deprofesionalizat

Voi începe cu Ministerul Sănătății, INSP, UNIFARM, care la nivel de comunicare, de digitalizare, de proceduri, nu am văzut nimic.

Urmează o perioadă destul de grea pentru minister, ca să spun așa, în evaluare și corectare. Suntem într-un moment în care încercăm să reașezăm niște lucruri, modificând niște direcții comasate, regăsind niște atribuții, tocmai pentru a redirecționa ministerul ca management de forță.

DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness.

Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă,  nefiind atractiv.

Suntem într-un context în care un DSP nu putea evalua un management al spitalelor, un management trecut la autoritățile locale, autorități locale care poate își întorceau ochii spre spitale doar strict electoral, în timpul alegerilor sau campaniilor.

Am fost într-un moment în care am putut evalua managementul pe unde am trecut. Acolo unde am avut manageri, un 10 – 15% din spitalele românești, acolo am putut vedea o punere în practică a tot ceea ce se întâmplă din 2008, de când avem un plan Alb.

Acolo unde managerul a gândit strict economic, fără a pune pacientul în centrul sistemului, sau fără a pune corpul medical ca parte, fără să existe niște subcontracte de management cu secțiile, cu compartimentele, pentru a desfășura eficient o anumită activitate, am văzut căderea, la început căderea psihică a corpului medical, apio căderea managerială și materială.

Să găsești în spitale medici, asistenți fără proceduri, fără protocoale, o dezangajare totală a dialogului dintre management și corpul medical.

2. Legislația

  • Legea pentru reforma sănătății a suferit peste 1.000 de modificări. Nici nu mai știm cum arată legea, care este normalul acestei legi.
  • Trebuie să gândim ce vrem de la sistemul de sănătate, este nevoie de o perioadă pentru a regândi și redimensiona sistemul.

3. Inexistența unei politici investiționale coerente

Investițiile s-au făcut după cum a dorit cineva care a avut putere la un moment dat.

Dacă am reușit să contractăm cele trei spitale regionale, trebuie gândit cu atenție cum vor fi acestea, în funcție de zonă și de necesități. Sunt decizii pe termen lung.

4. Politica medicamentului

Trebuie schimbată politica medicamentului și trebuie schimbată politica de clawback, pe care nu s-a intervenit de mult timp.

Avem un clawback, o politică de preţ, o aprovizionare a pieţei cu diverse produse necesare. Am putut vedea în această perioadă, o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare tot ce înseamnă autorizări.

În decembrie au început discuțiile, dar au fost întrerupte de pandemie.

În acest moment, lucrăm la cele trei liste, pentru medicamentele inovative, pentru cele generice, pentru cele produse în ţară. Trebuie să aplicăm printr-un ordin de ministru legislaţia, tocmai pentru acest clawback. Sunt politici care trebuie regândite. Nu le putem regândi doar noi, ci trebuie toată industria farma plus productorii interni şi importatorii

5. Politizarea sistemului

Până acum am peticit sistemul cu exemple de bune practică, dar nu e de-ajuns. Este nevoie de un pact pe Sănătate, care să pună în centru pacientul.

Dr. Alexandru RAFILA, Membru Comitet Executiv al OMS:

Această nouă pandemie ne-a prins nepregătiți din multe puncte de vedere, cel mai important, sistemul de Sănătate care în 15 ani a fost schimbat de multe ori, nu neapărat în bine. Dacă vrem să ne pregătim, avem mult de lucru, poate pe un concept nou, pe baze regionale. Structura coordonatoare al Sănătății nu trebuie să fie neapărat în Ministerul Sănătății, unde este o fluctuație de personal, ci poate la INSP- creat special cu ani în urmă pe un program PHARE. Avem oportunitatea să articulăm acest sistem pentru că problemele grave la nivel național trebuie gestionate de o structură profesionistă,  care să transceadă guvernărilor diverse.

Acum, ne găsim într-un moment sensibil: la nivel național avem rezultate îmbucurătoare, dar contextul internațional, contexul politic, punerea la îndoială a OMS sunt lucruri care ne pot afecta indirect. Managementul pacientului, alternativele terapeutice, acces la vaccin- totul este coordonat de OMS, deci cred că trebuie să ne plasăm în zona în care să asigurăm credibilitatea OMS, să nu intrăm în disputele politice globale.

Sesiune întrebări:

/Resurse umane, cantitativ, calitativ

Este o zonă care a fost în umbră- am avut o situație tragică- Colectiv, moment după care au apărut problemele cu infecțiile nosocomiale, cu gradul redus de raportare. Lucrurile astea se datorează necunoașterii, asta a fost important și în prima perioadă a crizei coronavirus. Personal, am fost afectat că panica s-a răspândit pentru că oamenii nu știau pur și simplu despre ce e vorba.

Sigur, avem nevoie de epidemiologi, de medici microbiologi, de specialiști. Lumea a crezut în primă fază că e suficient să cumpărăm aparate…. nu-i așa și lucrurile astea nu se învață repede.

Am o problemă personală, fostul ministru Costache a anihilat profesia de medic microbiolog, a fost o decizie greșită, care ne-a afectat… Asta e deja istorie, sper, iar lucrurile se pot corecta, cred. Dacă ne dorim un sistem modern de sănătate, trebuie să ne gândim la 2 elemente importante: să reconstruim sistemul de sănătate și să avem zone de competență integrată – epidemiolog, microbiolog, prescriptor de antibiotice. În viitor vom avea probleme serioase, coronavirus va părea un joc, deci trebuie să ne pregătim. Dezvoltarea resurselor umane trebuie făcută de cei care cunosc nevoia în sistem. Pregătirea profesională nu e gestionată de persoane cu pregătire medicală, ci de persoane cu pregătire administrativă

/ Despre vaccinul anti-Covid

Va exista competiție, nu mă îndoiesc, pentru producerea vaccinului. Nu asta este problema mea, noi însă trebuie să avem acces la timp. Au început discuțiile privind accesul echitabil la vaccin, asta ar trebui să ne preocupe.  Trebuie să fim inteligenți, să accesăm mecanismele UE de achiziție comunitară, să ne pregătim din punct de veder logistic. Dacă va apărea un vaccin, presupun că va trebui administrat repetat, pentru a avea efectul așteptat. Cred că lucrurile astea ar trebui pregătite din timp, ca achiziție și distribuție, inclusiv la nivel regional și local. Cred că prioritate ar trebui să aibe categoriile la risc și personalul medical

Vlad MIXICH, expert în politici de sănătate:

Acesta a prezentat Decalogul solicitărilor a peste 20 de ONG-uri active în domeniu. Sunt organizații mari, ce au aprovizionat spitalele cu echipamente de protecție în valoare de peste 20 milioane de euro.

1.Depolitizarea funcțiilor din sistemul medical

Este normal și firesc, ca anumite funcții, de decizie, de la vârful sistemului să fie politice.

Însă non-selecția de partid a generat persoane care, fie au competențe reduse, fie au competențe de navigare în jungla kafkiană din sistem și blochează actualizarea sistemului.

Concursurile publice să fie deschise și pe criterii obiective, nu cu bibliografii din legi, pe principiul repetării papagalicești, cu comisii făcute știți cum.

2.Stabilirea unui plan multianual de investiții, cu respectarea transparenței.

3.Creșterea accesului românilor din rural și medii defavorizate la servicii de sănătate:

  • prin rețeaua de asistență medicală comunitară, una din condițiile pentru acces la banii europeni
  • întărirea și finanțarea reală a îngrijirii la domiciliu
  • caravanele sanitare

4. Întărirea politicilor de sănătate destinate copiilor, prin creșterea rolului medicilor de familie și cu măsuri sanitare profilactice, inclusiv vaccinarea.

5. Prioritizarea programelor naționale.

6. Reformarea drastică a controlului serviciilor medicale în spitale și stoparea minciunii.

  • Spitale proaste sunt menținute în sistem, periclitând soarta pacienților.
  • Calitatea serviciilor în spitale să fie făcută printr-o evaluare reală. În cazul unei proteze de șold, de exemplu, nu este important când se face externalizarea, ci în cât timp pacientul poate merge din nou, își poate relua munca etc.
  • Deocamdată, este mai importantă imaginea, pentru că nimeni nu măsoară calitatea serviciilor medicale oferite.

7. Creșterea finanțării cu 1% în fiecare an.

Banii veniți de la CE nu sunt o scuză pentru a nu face acest lucru, pentru că ei vor veni pe termen lung, vor fi condiționați și nu sunt destinați specific unei țări, ci vor fi deschise linii de finanțare tematice.

Solicităm introducerea de prevederi legale prin care să le fie asigurate organizațiilor neguvernamentale condiții egale pentru accesarea banilor. În unele domenii, ele sunt principalii furnizori de servicii.

8.Stoparea repetatelor crize de medicamente, prin monitorizarea reală și sancționarea furnizorilor care nu respectă regulile.

9. Implementarea protocoalelor de tratament în fiecare secție trebuie implememtată cu sancțiuni și recompense. Nu se recompensează în mod real echipele care își fac treaba.

10. Reformarea programului de rezidențiat, pentru a păstra medicii tineri în țară. În câțiva ani vom trece printr-o criză de personal masivă.

Raul PĂTRAȘCU, manager, Spitalul Județean Timișoara:

Sitemul de Sănătate este unul rigid, în care te miști greoi, în care obții lucruri greoi. Dacă vorbim de reformă, trebuie să mergem la ”firul ierbii”.

Eu am preluat mandatul în luna noiembrie 2019, în decembrie au apărut deja primele rapoarte despre ce se întâmpla în China. Aici m-a ajutat activitatea mea de cercetare și activitatea din trecut din guvern. Am anticipat că provocările următoare vor fi legate de sănătate.

M-am îngrijorat ce se întâmplă în Wuhan, nu aveam cum să prevăd amploarea, dar am fost sigur epidemia că se va răspândi. Din ianuarie, am început să facem stocuri de echipamente de protecție, puțin câte de puțin, pentru că bugetele spitalelor nu sunt mari. Problema, cum se vede de la firul ierbii, este pe 3 paliere:  este de natură medicală, să fim pregătiți să răspundem tuturor nevoilor, inclusiv în situații de urgență sau de criză, este de natură umană, de personal- trebuie să avem personal calificat, care  să ofere servicii bune, dar și să îi putem asigura acestuia condiții optime să profeseze- și este de natură financiară.

Cu un sistem legislativ rigid nu a fost ușor în primă fază. Problema noastră a fost cu pacienții suspecți, iar aici a trebuit să fim foarte creativi, iar banii de abia acum încep să vină. Inițial, am suportat totul din bugetul propriu.

Din punct de vedere epidemiologic, cred că niciun spital din România, poate cu excețîia lui Matei Balș, nu a fost pregătit cum trebuie. Noi am construit de la zero circuite, vorbesc de triaj, de zone separate pentru suspecți și confirmați. Ca spital județean, sunt convins că și altele au procedat la fel, noi am avut și alți bolnavi de tratat, pentru că am avut în continuare bolnavi de cancere, de diabet, pentru care a trebuit să asigurăm condiții speciale.

Provocare în primele zile a fost cum să evităm starea de panică și de anxietate a personalului. Am făcut ceea ce cred că ar trebui să facă toată lumea, indiferent de poziție: am vorbit în permanență cu oamenii. Nu e suficient să faci stocuri de echipamente, trebuie vorbit, trebuie aflat care sunt așteptările și care le sunt temerile. A fost simplu pentru că nu am avut un stil de management distant, am fost în permanență lângă personal, iar asta a ajutat foarte mult la ridicarea moralului.

Alina CULCEA, președinte ARPIM:

ARPIM reprezintă 28 companii membre, producători de medicamente inovatoare și ceea ce încercăm noi este să asigurăm o viață mai lungă și sănătoasă pentru toți pacienții din România.

Poate, una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că acest lucru a fost și vizibil, atât la nivel global, cât și la nivel național.

Toate companiile s-au mobilizat în descoperirea de vaccinuri, de soluții de tratament pentru Covid și sperăm ca toate investițiile direcționate să-și producă efectul în cel mai scurt timp.

La nivel național, asociația noastră a reușit să strângă 13,5 milioane de lei, în bani sau medicamente, direcționați atât către stat, cât și către organizații nonguvernamentale.

În prezent, suntem deținătorii unui fond de 1,6 milioane de lei, pentru a continua să ajutăm, avem câteva proiecte în derulare, pentru dotarea secțiilor ATI la nivel național, cât și pentru crearea unor puncte de triaj în spitalele cele mai importante.

Este foarte important să învățăm că ceea ce a funcționat cârpit nu mai poate funcționa și, cu siguranță, România va fi în competiție cu celelalte țări pentru atragerea investițiilor, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic și este foarte importrant să avem o direcție strategică clară cu ceea ce ne propunem pe perioada următoare.

Sper să nu fie pe un orizont foarte de scurt de timp, pentru că am văzut de-a lungul timpului că planurile pe termen scurt nu funcționează.

Trebuie să avem o gândire strategică, pe termen mediu și lung.

Am propus deja domnului ministru crearea unui consiliu strategic de inovație în sănătate, sub egida domniei sale, cu participarea mai multor miniștri, din sănătate, finanțe, afaceri europene, economie etc.

Este foarte important să creăm axe strategice de dezvoltare pe următorii ani, pe cinci – șapte ani, și acest lucru să ne creeze ideea de predictibilitate și prioritate strategică pentru România.

Cred că este una dintre lecțiile învățate deja, ce a însemnate partea de e-health. Am văzut cât este d eimportant ca un pacient să poate fi tratat de la distanță de medicii din toate ariile terapeutice.

Aici, cred că o strategie națională de e-health, care să recunoască și să definească telemedicina, cu tot ceea ce presupune ea, cu modalitățile de decontare, poate chiar un cadru legislativ pentru tratarea la domiciliu, sunt lucruri care s-au arătat a fi extrem de importante pe perioada crizei și acre credem că vor continua să aibă efecte.

Este important să avem registre de sănătate, măcar pentru primele cinci patologii ca mortalitate.

Acestea sunt câteva dintre elementele pe acre le vedem importante pentru perioada următoare și, nu în ultimul rând, elaborarea programului național de cancer, cu definirea indicatorilor, a traseelor pacienților.

Dincolo de direcțiile strategice avem câteva acțiuni pe care le propunem pentru resetarea sistemului:

  • bugete multianuale, pentru predictibilitate
  • flexibilizarea transferurilor între capitolele bugetare

Lecția Covid ne-a arătat cât de importante sunt studiile clinice. Este important să transformăm România într-un hub de studii clinice, după exemplul Greciei, prin transformarea unei părți din taxa clawback într-o facilitate fiscală pentru cei care investesc major în studii clinice. Acum, în România, aprobarea unui studiu clinic durează și mai mult de un an, deși legislația prevede 60 de zile.

De asemenea, un cadru legislativ și fiscal pentru stimularea parteneriatelor public – private, mă refer la cercetare medicală, între companii și universități, institute publice de cercetare.

Foarte importantă, pe ideea de a construi pe termen lung, este crearea unui dialog cu industria pentru pregătirea sistemului de sănătate din perspectiva finanțării, a tot ceea ce înseamnă inovație să nu ne mai surprindă numărul mare de molecule noi.

Elementele cele mai pragmatice, pe care le vedem în dinamică, o metodologie de recompensare a inovației, care să încurajeze investiția în medicamente noi.

Mirela IORDANCEO, Pfizer România:

În primul rând, recunoștința pentru solidaritate, decalogul pe Sănătate e de apreciat și de implementat.

Vorbim de rezilența sistemului, de viabilitate, de planificare, sau de aprovizionare- totul presupune stabilitate și predictibilitate. Pentru un producător de vaccin predictibiliatea, pe termen de minim de 2 ani, e foarte importantă. Toți, în lume, așteaptă ca cei care au investit în dezvoltare- noi, Pfizer, avem 4 vaccinuri în cercetare- să finalizeze, iar noi ne gândim la acces echitabil la vaccin.

Este necesară vaccinarea categoriilor cu risc. Un exemplu: Germania, până la apariția unui vaccin anti-covid, a recomandat vaccinarea categoriilor la risc cu vaccin pneumococic. Acesta este disponibil și în România, dar nu este compensat aici, deci cel care îl cumpără trebuie să achite prețul întreg. Asta ar trebui remediat. Ar trebui să existe acces rapid la tratamente recomandate.

Reforma pe care o așteptăm la INSP- este o instituție foarte importantă, transformată din păcate în instituție administrativă, în care s-a disipat rolul dual- în care să existe specialiști care să spravegheze, să monitorizeze, să stabilească scheme predictibile de vaccin. Așa se întâmplă în alte state.

Reforma e treaba autorității, dar Pfizer are know how extarordinar în educație în Sănătate. Trebuie spus, singur, sistemul public nu poate face față provovcărilor prezente, sau viitoare. Populația îmbătrânită, comorbiditățile cresc mortalitatea…

Măsuri de igienă sunt importante și am văzut că se pot implementa rapid-  cred că este în responsabilitatea tuturor să implementăm în continuare măsurile de igienă pe care le-am învățat de mici- prevenția va degaja povara financiară asupra sistemului public de sănătate.

UE a suplimentat considerabil fondurile alocate, România va avea cu siguranță acces la bani. Trebuie însă să adaptăm  master palnul european de Sănătate la realitatea românească. Sunt multe de pus pe axe propritare pe Master Planul pe România, putem colabora, privat și public, să realizăm asta.

Adrian GRECU, președinte, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice – APMGR 

1.Țara a dat dovadă de foarte multă unitate națională. De la populație, până la comunitatea medicală și industria farmaceutică.

2.Industria de generice s-a mobilizat în timpul crizei – reamintesc faptul că 75% din volumele de medicamentele consumate în România sunt medicamente generice.

A fost o mobilizare generală, între toți membrii asociației, nu s-a ținut cont că suntem concurenți, s-a colaborat cu un singur obiectiv – asigurarea medicației de care pacienții românii au avut nevoie în această perioadă dificilă.

3.Mare parte din medicamente vin din China și India. China știm că a fost lovită mult mai devreme.

În situațiia de criză te comporți altfel decât ar trebui să te comporți. Când China intra în criză, avea mai puțini angajați și lanțul de aprovizionare s-a blocat, exact atunci natura umană s-a gândit cum să se aprovizioneze  mai mult, omul să fie sigur că este pregătit.

Au fost, cumva, niște forțe care au acționat împortiva industriei. Exact când era nevoie să fie un consum echilibrat, cererea a crescut mai mult decât era necesar.

Acest lucru aș dori să fie reținut când se va analiza criza care s-a creat, de ce s-a creat criza de medicamente.

4.Orice criză este ca un lac ce seacă și scoate la iveală toate problemele. În momentul acela scoate la iveală toate problemele, toată lumea dorește să rezolve problemele.

Sper să nu se piardă entuziasmul, odată ce criza trece.

Sper ca autoritățile să se uite în continuare la ce a creat problemele, cum le putem rezolva.

Cum spunea cineva, să nu lăsăm niciodată ca o criză bună să se irosească.

Singurul lucru care asigură binele și siguranța pacienților este concurența. Concurența și piața liberă vor forța piața să vină cu idei inovative.

Obiectivul autorităților trebuie să fie: cum asigurăm mai multă concurență în piață, cât mai mulți competitori, iar intervenția trebuie să fie minimă.

Statul trebuie să se asigure că nu apar dezechilibre.

6.Au existat multe speculații în presă despre dependența față de importuri.

Trebuie să fim realiști: industrie strategică, în situații de criză, sunt toate. Și agricultura, și energia etc.

Mai realist este să-ți asiguri multiple parteneriate, multiple surse de aprovizionare, să ai niște relații bilaterale care în astfel de situații să-ți asigure fluxul de medicamente de care ai nevoie. Pentru că nu vom reuși niciodată să fim 100% independenți în pharma și nimeni nu va reuși.

7.Apreciez mult că forțele politice au înțeles că taxa clawback așa cum este structurată nu este bună, este penalizatoare. Toate creșterile sunt plătite d eindustrie, nu este în regulă.

Lucrurile nu s-au terminat, încă suntem departe, politica de prețuri trebuie rezolvată. Avem prețul cel mai mic, încă suntem departe. Pasul doi ar fi politica de prețuri care trebuie rezolvată.

Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect si co-fondator la FreshBlood HealthTech – EITHealth Hub pentru Romania:

Inovația în Sănătate- inovatorul a dorit să ajute dar sistemul spune: nu, mulțumim, suntem ocupați cu altceva.

FreshBlood HealthTech este o oraganizație care susține inovația, colaborăm cu rețele internaționale. Noi căutăm expunere și rețea și obținem acces la resurse pentru inovate. In 2020 vb deja de 500.000 euro pentru România.

Inovatorii în sănătate, cui folosesc: evident, pacienților. Dar trebuie  să folosească și pentru doctori, și pentru guvernanți. Telemedicina s-a implementat cu ajutorul unor inovatori, vorbim de strat-up-uri românești. Noi în cunoaștem și în susținem.

O veste bună: strat-up-uri din România încep să se vadă la nivel european. Cum construim mai repede? Partea delicată este că este nevoie de coplaborare între finanțatori, inclusiv guvernul, industrie, guvern, prin cei care plătesc, și Academia, ONG-uri și fundații. La noi se dezvoltă primii muguri la nivel universitar: la Cluj, la București. Toate se duc în direcție bună.

Finanțări: există finanțări UFCDI, private, sau jucători comerciali. Interesant, spitalele publice încep să folosească programe specializate. Viitorul ține foarte mult de adaptare. Premierul a vorbit de sistemul francez, acolo e vorba de digitalizare în principal. Schimbarea implică oportunități, avem un proiect special guvernamental pentru studenți, mă întreb câte proiecte vor fi pe Sănătate?

Să ne gândim că în Sănătate avem mulți regi, care au alte priorități.

Dr. Marius GEANTĂ, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină

Rezolvarea pandemiei a depins de fiecare dinter noi, de modul în care fiecare a perceput amenințarea și s-a conformat unor recomandări sau măsuri clare de sănătate publică.

Putem lărgi cadrul asupra modului în care atitudinile și percepția influențează comportamentele legate de sănătate.

Am vorbit despre infodemie, această avalanșă de știri complet sau parțial falsă are o importanță foarte mare, pentru că persoanele care cred că există o genă dacică sau cred că radiațiile 5G contribuie la răspândirea viruslui au o aderență mult mai mică la respectarea regulilor de distanțare socială.

De aceea este important să constatăm că, după ce în prima lună a fost o campanie continuă de sănătate publică, de microbiologie, de virusologie etc, am văzut datele din sondajul IRES care arată că doar 33% din români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus.

Este foarte greu de crezut că o problemă de sănătate publică ar putea să mai aibă atâta prezență publică și implicare totală din partea liderilor de opinie.

Pe de altă parte, la nivelul cetățenilor vedem o aderență scăzută, un interes scăzut. Este un moment al adevărului, de la care va trebui să construim.

Întrebări:

/ Mecanism de sprijin inovație de vârf

Orice propunere merită evaluată. Trebuie judecat prin prisma beneficiului real. Telemedicina nu aduce valoare pentru mine, medic, ci în primul rând pentru pacient. Asta trebuie să primeze.

(În curs de actualizare live) 

Agendă finală eveniment 

  • 15:00 Keynote Speech

Ludovic ORBANprim-ministru, Guvernul României: Investiții în sistemul de sănătate și abordările Guvernului pentru viitor 

Nelu TĂTARU, Ministrul Sănătății: Top 5 probleme din sistem din perspectiva ministerului: dinspre inițiatorul politicilor publice de sănătate, spre spital și pacient

Dr. Alexandru RAFILA, Membru Comitet Executiv al OMS: Schimbările necesare în sistemul de sănătate românesc

  • 15:40 Panel vorbitori

Vlad MIXICH, expert – politici de sănătate eficiente: Decalogul pentru Sănătate

Raul PĂTRAȘCU, manager, Spitalul Județean Timișoara: Un spital în labirintul sistemului  

Alina CULCEA, președinte ARPIM

Mirela IORDAN, CEO, Pfizer România: Creșterea rezilienței sistemului de sănătate prin colaborare public – privat și inovație

Adrian GRECU, președinte, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice – APMGR: Rolul industriei medicamentelor generice si biosimilare in timpul crizei. Comunicare, colaborare, valoare adaugata

Marius GEANTĂ, președinte și co-fondator Centrul pentru Inovare în Medicină: Medicina personalizată în contextul crizei de sănătate publică. Utilizarea tehnologiilor, educația medicilor și a pacienților, transformarea sistemului de sănătate

Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect si co-fondator la FreshBlood HealthTech – EITHealth Hub pentru Romania: Inovația în sănătate – cum o construim, cum o folosim?

Alți reprezentanți ai industriei (TBA)

Moderator: Marius Geantă

  • 16:50 Q&A de la participanți
  • 17:00 Închiderea evenimentului

Parteneri:
ARPIM, Pfizer România

Parteneri media:
Biziday, Avocatnet.ro,  Sanatatea.TV, Ro Health Review, RAPORTUL DE GARDĂ.ro

Partener tehnologie:
Edu Apps

SPEAKERII:

Ludovic ORBAN, prim ministru, Guvernul României

Din 2017, Ludovic Orban este președintele PNL, partid din care face parte încă din anul 1992 și prim ministru al României din noiembrie 2019. În perioada aprilie 2007–decembrie 2008 a fost ministru al Transporturilor. Dl. Orban a fost și vicepreședinte al Camerei Deputaților în perioada 2009-2011 și viceprimar general al Municipiului București între anii 2004 și 2007.

Ludovic Orban a fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) în perioada 2000-2001.  A absolvit Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini din cadrul Universității Transilvania din Brașov și a urmat studii postuniversitare la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative).

Nelu TĂTARU, Ministrul Sănătății

Nelu Tătaru este medic chirurg și din anul 2011 este doctor în științe medicale. A fost director general și manager la spitalul municipal Huși, de asemenea, a fost senator PNL în perioada 2012 – 2016. Nelu Tătaru a mai absolvit Colegiul Național de Aparare – Academia Militară în 2013 și cursuri la Institutul Diplomatic Român –„ Securitatea secolului XXI” în 2014. Este și președintele organizației PNL Huși. 

 

Prof. Dr. Alexandru Rafila 

Este membru în Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății, Geneva, din 25 mai 2018 până în prezent și șeful Laboratorului de Microbiologie al Institutului de Boli Infecțioase, Matei Balș, de 13 ani. Este doctor în medicină din 2004. A fost directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a deţinut funcţiile de Secretar de Stat pe probleme de asistenţă medicală şi sănătate publică, fiind şi, în mai multe cabinete, consilier personal al Ministrului Sănătăţii pe problema politicilor de sănătate. Alexandru Rafila este recunoscut ca expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene. Este autor de articole, manuale, capitole de carte şi ghiduri pentru practica de sănătate publică şi microbiologie. A contribuit în mod decisiv la înfiinţarea în 2016 a disciplinei de Microbiologie Medicală, în urma recomandărilor UEMS, for la care acesta reprezintă România.

 

Mirela Iordan, Country Manager Pfizer Româniauna dintre cele mai importante companii farmaceutice din România, cu prezență locală de peste 25 de ani. Mirela este prima femeie din România desemnată să conducă operațiunile companiei pe plan local. Înainte de numirea sa în această funcție, în noiembrie 2016, Mirela Iordan a fost Director de Resurse Umane, coordonând operațiunile specifice pentru România, Republica Cehă și Slovacia. Ea s-a alăturat echipei Pfizer în 2001, anterior fiind Sales și Marketing Director al GSK România, unde a fost responsabilă de implementarea strategiilor de marketing pentru toate ariile de activitate ale companiei. Mirela este absolventă a Facultății de Medicină din Constanța și deține diploma de Master in Leadership – INSEAD Fontainebleau, precum și diploma de Master of Business Administration, Tiffin University Ohio. În prezent, este parte a programului „Pfizer Female Aspiring” derulat în întreaga Europă.

 

Vlad Mixich (MD, MSc) – expert în politici de sănătate și medic

Vlad Mixich este coordonator al Observatorului Român de Sănătate. Este membru în boardul Alianței Europene pentru Sănătate Publică și în cel al Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă. Are o experiență internațională considerabilă lucrând în proiecte de întărire a sistemelor de sănătate cu ministere și agenții din șapte țări.

 

 

Adrian Grecu, președinte, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice – APMGR 

Adrian Grecu are o experiență de 20 de ani în industria farmaceutică în piețe din Estul Europei, Rusia și fostele țări sovietice, China, India și Singapore. A condus departamente financiare locale și regionale, a dezvoltat portofolii, a executat integrări de companii, experiențe care-i oferă o perspectivă foarte largă și diversificată asupra industriei farmaceutice globale și provocărilor acesteia. Conduce operațiunile din România și Sud Estul Europei ale unei companii globale producătoare de medicamente. Este licențiat în Chimie-Fizica la Universitatea București și deține un MBA bilingv de la IESE, Barcelona – Universitatea Navarra.

 

Ion Gheorghe PETROVAI, Director de proiect si co-fondator la FreshBlood HealthTech – EITHealth Hub pentru Romania

Ion Petrovai este medic, marketer, trainer si lider de comunitate. Director de proiect și co-fondator la FreshBlood HealthTech – EITHealth Hub pentru România unde sprijină inovația în sănătate.

 

 

 

Alina CULCEA, Președinte ARPIM 

Alina Culcea este Președinte ARPIM începând din decembrie 2019. Alina Culcea deține și funcţia de director general al companiei Amgen România. Cu o experienţă de peste 15 ani în industria farma, Alina Culcea este absolventă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”. A deţinut poziţii-cheie în companii precum Pfizer, Actavis sau GlaxoSmithKline. În toți acești ani, Alina a jucat un rol activ ca parte a  Board-ului în mai multe asociații ale industriei: ARPIM, LAWG, APMGR, contribuind cu experiența ei la armonizarea strategiilor sectorului de sănătate, în beneficiul pacienților.

 

Dr. Marius Geantă, Președinte și Co-Fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină

Centrul pentru Inovație în Medicină condus de Marius Geantă este pionier al medicinei personalizate în România și Sud-Estul Europei. În anul 2017, a fost Co-Președinte al Școlii Europene de Medicină Personalizată. Dr. Marius Geantă a luat parte la proiecte de cercetare inovatoare precum Information Technology: The Future of Cancer Treatment, DigiTwins Consortium, International Consortium for Personalised Medicine, AF-SCREEN, Public Health Genomics Network Europe, Building Blocks for Personalised Medicine.

 

 

Raul Pătrașcu manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență din Timișoara

Este cercetător în domeniul cancerului, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. Raul este absolvent al Universității Yale cu diplomă de licență în chimie și al Universitatății de Vest din Timișoara, cu diplomă de master în fizică. A fost consultant pentru fondul de investiții al firmei de consultanță McKinsey & Company. De asemenea, a oferit servicii de consultanță ONG-urilor și entităților corporative precum The Journal of Young Investigators, Laboratorium sau Asociația Salvați Copiii. De asemenea, Raul a fost consilier de stat în domeniul politicilor de sănătate la Cancelaria Prim Ministrului, în cabinetul Cioloș.

Argument:

Dacă mai era nevoie ca o situație nefericită să ne amintească asta, golurile sistemului de sănătate românesc au fost mai vizibile ca niciodată în criza noului coronavirus. O largă paletă de disfuncționalități, din care alegem câteva, ca pe niște borne:

  • De la haosul procedural și funcțional din spitale, care a impus militarizarea unor instituții, la lipsa dotărilor elementare pentru o epidemie;
  • De la problemele foarte concrete de management, la disfuncționalitățile și lacunele de competență din DSP-uri – instituții care ar trebui să fie interfața dintre politicile publice de sănătate și implementarea lor concretă;
  • De la politicile privind medicamentele și decontarea serviciilor, la structurarea incoerentă a sistemului, prin care acum se pierd bani;
  • De la adecvarea specializării medicilor și problemele de personal, la relația plină de ambiguități dintre rețeaua publică și rețeaua privată de sănătate –

Lunga listă articulează apăsat o concluzie: Sistemul românesc de sănătate reclamă o reformă, o strategie, o resetare: niciodată problemele nu au fost mai vizibile ca acum.

Direcții de dezbatere:

  1. Managementul sistemului – de la minister, la directiile județele și la spitale. Ce nu funcționează și de ce
  2. Finanțarea & dotarea sistemului – investiții: de la, materiale și medicamente, la tehnologie, la medici și specialiști.
  3. Relația sistemelor public-privat și poziționarea față de pacient și de contribuabil: cooperare, servicii, industrii

O echipă de 10 speakeri – din zona de decizie politico-administrativă (guvern și parlament), din zona experților în politici de sănătate, din zona asociativă a pacienților și din zona actorilor relevanți – pot desena o hartă a principiilor de reformă a sănătății românești, pe care să fie configurate, cu precizie, atât soluțiile concrete cât și legislația necesară implementării acestora.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Valabilitatea voucherelor de vacanță emise în 2019 și 2020, prelungită până în decembrie 2021

Razvan Diaconu

Valabilitatea voucherelor de vacanţă acordate în 2019 şi în 2020 a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2021. Guvernul a aprobat act normativ… Mai mult

Stiri

Compania românească Te-Rox Prod a fost achiziționată de grupul suedez Holmbergs, lider mondial în produse și sisteme de siguranță pentru scaune auto pentru copii

Razvan Diaconu

Actionarii Te-Rox Prod, companie românească producătoare de huse și sisteme de siguranță pentru scaunele auto pentru copii, au vândut firma către grupul suedez Holmbergs. Anunțul… Mai mult

Stiri

Directorul programului nuclear iranian a fost asasinat. Iran acuză Israel și SUA

Iulian Soare

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a acuzat deschis Israelul că l-a asasinat, cu complicitate americană, pe Mohsen Fakhrizadeh, directorul programului nuclear iranian, anunță Reuters, care citează… Mai mult

Stiri

Strategia de vaccinare anti-Covid-19, aprobată în Guvern. Ionel Dancă: ”70% din totalul populaţiei ar fi putea fi implicată în această campanie de vaccinare”

Victor Bratu

Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri seară, Hotărârea privind Strategia de vaccinare a populaţiei împotriva virusului SARS-CoV-2. Autorităţile fac apel la societatea civilă, dar… Mai mult

Stiri

60 milioane lei – ajutor de stat pentru sectorul viticulturii şi viniculturii

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, vineri seară, o Ordonanţă de Urgenţă care prevede acordarea de sprijin financiar celor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul viticulturii şi viniculturii,… Mai mult

Stiri

Spor majorat la 75-85% pentru personalul medical care tratează pacienți cu Covid

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri două acte normative care majorează cuantumul sporului de condiţii deosebit de periculoase de care beneficiază cadrele sanitare care lucrează în unităţile… Mai mult

Stiri

Platformele online ar putea fi sancționate de Concurență cu până la 1% din c.a. pentru „practici dăunătoare” sau dacă nu colaborează în anchete

Raluca Florescu

Platformele online, fie ele servicii de intermediere sau motoare de căutare, ar putea fi sancționate de Consiliul Concurenței dacă în cadrul anchetelor derulate de instituție… Mai mult