Miniştrii de externe ai Uniunii Europene s-au reunit abia luni la Bruxelles, ca reacţie la intervenția rusă în Crimeea. Şi, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, este foarte probabil ca în declaraţia finală să condamne Rusia, dar să propună mai degrabă o mediere a dialogului din Ucraina, decât sancţiuni economice pentru Rusia.
O reacţie evazivă, pe care unii analiști o consideră slabă, care depinde de interesele economice ale multora dintre membrii individuali ai UE în Rusia şi comune cu Rusia.
„UE arată uşor timorată, este nesigură, ezitantă şi nepregătită”, spune profesorul Valentin Naumescu, doctor în ştiinţe politice,conferenţiar la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
1. Diferenţa de reacţie dintre SUA şi UE
Există o diferenţă între modul în care a reacţionat occidentul de peste Atlantic, adică Statele Unite – care au cerut Rusiei să înceteze ocuparea Crimeei, căci altfel va suporta consecinţele – şi cea a occidentului european.
„Este de înţeles”, spune profesorul Naumescu. „Relaţiile comerciale între ţări europene şi Rusia sunt foarte consistente, cum este cazul Germaniei, dependenţa de hiodrocarburile ruse este foarte mare, şi nu vorbim doar despre estul şi sud-estul continentului, ci mergem şi spre Europa Centrală. În plus, mecanismele de intervenţie militară – dacă s-ar pune problema, ceea ce nu cred că va fi cazul – nu există în cazul Uniunii Europene, ca entitate.”
2. Europa este conştientă de limitele pe care le are
Europa a avut o reacţie „conştientă de limitele pe care le are şi din perspectiva resurselor de care dispune şi a asumării costurilor sprijinului acordat”, consideră Valentin Naumescu. Atunci când îți oferi solidaritatea, următoarea întrebarea care apare este cât oferi ca să demonstrezi această solidaritate, detaliază acesta.
În condiţiile în care Ucraina a a spus că are nevoie de 35 de miliarde de dolari, Europa a anunţat că ar oferi un miliard, în timp ce SUA au avansat şi ele o sumă: un miliard şi jumătate. Apelurile însă la solidaritate, la contribuţii şi perspectiva unor discuţii pentru a stabili cuantumul lor au tot fost discutate şi anunţate în ultimele zile.
(Citiți și: ”Ucraina pare să fi pierdut războiul economic cu Rusia”)
„Putin a ales momentul cel mai potrivit – cu ghilimelele de rigoare – să surprindă occidentul nepregătit. El nu are mijloacele şi disponibilitatea de a asuma costurile unei riposte pe măsură date Rusiei”, afirmă Valentin Naumescu.
Europa abia a ieşit din criza economică, iar populaţia ei nemulţumită a dus la o ascensiune a partidelor populiste, extremiste, care ameninţă partidele din mainstream-ul politic. Societăţile statelor europene nu sunt dispuse să îşi asume costurile unei provocări de acest gen, mai spus Valentin Naumescu.
3. Reacţia Europei
Intervenţia militară este exclusă, aşa că rămân alte variante, soft, ale reacţiei.
Potrivit diplomaţilor citaţi de Reuters, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda, de altfel cele mai puternice ţări din UE, preferă medierea, nicidecum impunerea de sancţiuni.
„Dacă nici măcar nu vor invoca spectrul sancţiunilor este pentru că nu ar fi realist şi fezabil. Aşa că, decât să ameninţi cu ceva ce nu poţi pune în practică, atunci când realizezei că nu ai mijloace de a presa Rusia, mai bine nu mai vorbeşti despre asta”, crede Valentin Naumescu. Şi chiar dacă s-ar pune în discuţie, tot nu l-ar descuraja pe Vladimir Putin „în politica sa de blocare a Ucrainei de a avansa pe traiectoria europeană”, mai spune analistul.
„Dacă ne uităm pe hartă, orice discuţie despre o eventuală izolare a Rusiei pare aproape o glumă: este o ţară mult prea mare şi are resurse”.
Orice alte măsuri, declaraţii, anualarea unor vize acordate unor demnitari, boicotul unor summit-uri, cum este cazul summit-ului G8 de la Soci, sau excluderea Rusiei din G8 nu vor schimba cu nimic situaţia de pe teren.
„Occidentul nu este foarte combativ în această perioadă pe care o traversăm, iar Ucraina a avut neşansa de a se găsi fără nişte garanţii de securitate şi fără protectori darnici şi generoşi”, este o concluzie a lui Valentin Naumescu.
4. Care este jocul Rusiei
„Eu nu cred în eficienţa unui răspuns punitiv la adresa Rusiei, sunt sceptic că este posibil ca mecanism de reacţie, pentru că sunt puţine lucruri de făcut acum ca Ucraina să îşi recapete controlul asupra Crimeei. Am spus-o, consider că Ucraina a pierdut Crimeea”, este opinia profesorului de ştiinţe politice.
Rusia nu pleacă repede din teritoriile pe care le ocupă şi va vrea să perpetueze situaţia. Asta însă nu înseamnă că nu va intra în negocieri cu Occidentul, negocieri lungi, potrivit unui joc de uzură pe care Moscova ştie să îl joace foarte bine.
„Negocierile nu înseamnă însă plecare Rusiei din Crimeea, dar (…) nici nu cred într-o extindere a conflictului. Rusia a urmărit, pe termen scurt şi mediu, blocarea perspectivei euro-atlantice a Ucrainei. Nu cred că trupele ruse vor merge dincolo de Crimeea”, mai spune Valentin Naumescu.
Este însă evident, că nu se poate lua în considerare o eventuală aderare la UE sau/şi NATO a unei ţări care are „chiar şi un singur soldat rus pe teritoriul său”. Iar în Crimeea sunt, potrivit estmărilor presei occidentale, 15.000. Prin urmare, profesorul Naumescu anticipează că situaţia actuală se va prelungi pe mulţi ani de zile, în condiţiile actualului format teritorial al Ucrainei.
Urmărește-ne pe Google News
