Lideri occidentali au reacționat marți după condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, cerând eliberarea imediată și necondiționată a acestuia și a celor aproximativ 1.400 de susținători ai acestuia arestați din cauza protestelor organizate împotriva instanței de la Moscova, relatează presa internațională.
Un tribunal rus a decis marți condamnarea lui Navalnîi la trei și jumătate de închisoare din cauza încălcării termenilor sentinţei cu suspendare pentru delapidare din 2014.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, acalificat sentința drept una una politizată: „Reiterez solicitarea Uniunii Europene pentru eliberarea imediată a lui Alexei Navalnîi. Nu putem accepta acest verdict- justiția nu trebuie politizată. Protestatarii au dreptul de a manifesta pașnic și de a își face auzite opțiunile politice”, a scris Michel pe Twitter.
Noul șef al diplomaţiei americane, Antony Blinken, cere Moscovei să respecte drepturile cetățenilor ruși și anunță, printr-un comunicat, că SUA își corelează răspunsul în această chestiune cu aliații săi:
În timp ce lucrăm cu Rusia pentru apărarea intereselor Statelor Unite, ne vom coordona îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri pentru ca Rusia să răspundă pentru nerespectarea drepturilor cetăţenilor săi (…)
La fel ca orice cetăţean rus, Navalnîi trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituţia rusă (…)
Reiterăm apelul către guvernul rus de a-i elibera imediat şi necondiţionat pe Aleksei Navalnîi precum şi sute de alţi cetăţeni ruşi arestaţi pe nedrept în ultimele săptămâni pentru simpla exercitare a drepturilor lor, în special dreptul la libertatea de expresie şi la reuniune paşnică.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, este aşteptat vineri la Moscova, în timp ce unele state din UE doresc noi sancţiuni.
Consiliul Europei a transmis marți seara că „verdictul nu are nicio credibilitate și este împotriva obligațiilor internaționale privind drepturile omului pe care Rusia și le-a asumat”.
Marţi seară, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a denunţat condamnarea lui Aleksei Navalnîi la închisoare, afirmând că „un dezacord politic nu este niciodată o crimă”. ”Condamnarea lui Aleksei Navalnîi este inacceptabilă. Un dezacord politic nu este niciodată o crimă. Solicităm eliberarea sa imediată. Respectarea drepturilor omului precum şi cea a libertăţii democratice nu sunt negociabile”, a reacţionat preşedintele francez într-un mesaj postat pe Twitter.
Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut încetarea represiunii manifestaţiilor opoziţiei, iar premierul britanic, Boris Johnson, a denunţat un verdict „de o pură laşitate”. „Verdictul împotriva lui Aleksei Navalnîi este foarte departe de normele statului de drept. Navalnîi trebuie să fie eliberat imediat. Violenţa contra manifestanţilor paşnici trebuie să înceteze”, a scris cancelarul federal într-un mesaj publicat pe Twitter de purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert.
Ministrul de Externe britanic, Dominic Raab, a transmis pe Twitter că „decizia ticăloasă arată că Rusia eșuează în a își respecta cele mai de bază angajamente ale unui membru responsabil al comunității internaționale”.
Ministrul de externe german, Heiko Maas, a calificat pedeapsa drept o ”lovitură dură” dată statului de drept în Rusia. „Verdictul de astăzi împotriva lui Aleksei Navalnîi este o lovitură dură la adresa libertăţilor fundamentale şi a statului de drept în Rusia”, a scris Maas într-un mesaj postat pe Twitter. „Navalnîi trebuie eliberat imediat”, a adăugat el.
Letonia a cerut reuniune specială a ONU pe cazul Navalnîi
Estonia, membru non-permanent al Consiliului de Securitate, a cerut vineri o sesiune în legătură cu modul în care disidentul Alexei Navalnîî este tratat de regimul de la Moscova. Propunerea nu s-a putut concretiza marți seara, după condamnarea opozantului, dar ideea „nu este în totalitate abandonată”, a declarat pentru AFP un diplomat sub protecţia anonimatului, scrie Agerpres.
O astfel de reuniune ar fi putut provoca noi tensiuni cu Rusia, iar mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate sunt reticenţi, inclusiv aliaţi europeni ai Estoniei, potrivit surselor diplomatice.
Oficial, Estonia ar fi dorit ca reuniunea să se concentreze pe otrăvirea cu un agent chimic, în 2020, a opozantului rus, dar probabil că alţi membri ar fi profitat de ocazie pentru a discuta și despre arestarea lui Alexei Navalnîi.
Rusia califică reacţiile occidentale drept ingerinţă „în treburile interne ale unui stat suveran” și le consideră rupte de realitate
Kremlinul a avertizat marți, înainte de pronunțarea verdictului, că ar fi „o prostie” din partea Uniunii Europene să condiționeze viitorul relațiilor sale cu Rusia de soarta unui deținut.
„Sperăm că nimeni nu va face prostia de a lega perspectiva relaţiilor Rusia-UE de un locatar al unui centru de detenţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, va efectua o vizită de lucru la Moscova, în perioada 4-6 februarie, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi şi pentru a discuta despre normalizarea relaţiilor dintre Moscova şi Uniunea Europeană. Aceasta va fi prima vizită în Rusia a unui şef al diplomaţiei europene din 2017.
„Dacă (şeful diplomaţiei europene) este purtătorul unui mesaj dur, ministrul nostru (de externe Serghei Lavrov) îi va răspunde la fel de dur”, a menționat Peskov în discursul său.
