Consiliul Concureneței a sancționat patru companii pentru împărțirea pieței serviciilor de foraj pentru petrol și gaze naturale, în 2014, totatul amenzilor ridicându-se la aproape 3 milioane de euro.
Comportamentul anticoncurențial sancționat a vizat serviciile de foraj contractate prin licitațiile publice organizate de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A, potrivit raportului de activitate al Consiliului.
În cadrul practicii anticoncurențiale, părțile implicate au negociat împărțirea lucrărilor de foraj pentru care S.N.G.N. ROMGAZ S.A. urma să organizeze licitații publice, prestabilind câștigătorii licitațiilor, precum și modul în care urmau să acționeze în vederea asigurării câștigării licitațiilor de către cei desemnați în cartel.
Ulterior negocierilor, la data licitațiilor, întreprinderile implicate au depus oferte în așa fel încât să asigure câștigarea licitațiilor conform celor anterior agreate în cartel.
Astfel, întreprinderile implicate au cooperat în mod ilicit pentru înlăturarea riscurilor pe care le presupune concurența, prin adoptarea unui plan comun cu privire la împărțirea pieței de foraj din România în cadrul licitațiilor publice organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Amenzile aplicate în acest caz totalizează 12.968.298 lei (aproximativ 2,89 mil EUR).
Întreprinderile sancționate, care dețineau peste 70% din piață în perioada încălcării, sunt:
- DAFORA S.A.: 3.970.208 lei (885.278 euro)
- FORAJ SONDE S.A. Craiova: 3.910.477 lei (871.959 euro)
- FORAJ SONDE S.A. Târgu Mureș: 3.730.788 lei (831.892 euro)
- UPETROM 1 MAI S.A. (pentru activitatea ilicită desfășurată de către AQUAFOR INTERNAȚIONAL S.R.L.): 1.356.825 lei (302.545 euro).
Investigația a fost declanșată în 2010, ca urmare a cererii de clemență formulate de întreprinderea FOSERCO S.A. Întreprinderea respectivă a recunoscut participarea sa la o înțelegere cu concurenții, în scopul împărțirii pieței de foraj la licitațiile organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A, și a furnizat Consiliului Concurenței informații și documente care au permis declanșarea investigației. Întreprinderea FOSERCO S.A. a primit imunitate la amendă.
Tot în 2014, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibila participare cu oferte trucate a unor întreprinderi la anumite proceduri de achiziție publică organizate de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaș, în anul 2011, ca urmare a colaborării cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, partener în cadrul Modulului de Licitații Trucate (MLT). Investigația a fost, ulterior, extinsă și pentru o altă procedură pentru care există suspiciunea participării cu oferte trucate.
Companiile de pe piața energiei trebuie să investească în tehnologie
Investigația sectorială pe piața energiei electrice s-a bazat pe informații colectate de la
- 70 de companii care dețin licență de producere a energiei electrice
- 180 de companii care dețin licență de furnizare a energiei electrice și
- 8 companii care dețin licență de distribuție a energiei electrice
Consiliul Concurenței a declanșat o investigație referitoare la contractele pe termen lung încheiate de SC Hidroelectrica SA pe piața de energie electrică din România.
În cadrul investigației, au fost analizate:
- piața producerii și comercializării de energie electrică
- piața serviciilor tehnologice de sistem și piața de echilibrare și piața transportului
- piața distribuției de energie electrică
O mai mare flexibilitate în funcționare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în fața concurenților europeni, în perspectiva unei piețe regionale, și, ulterior, a unei piețe unice comunitare, se arată în raportul Consiliului Concurenței.
În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcționare optimă.
În aceste condiții, Consiliul recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei și, implicit, mai competitive.
Mecanismul de tarifare afectează concurența
În privința transportului energiei electrice (inclusiv distribuția), Consiliul Concurenței consideră că actualul mecanism de tarifare, diferențiat pe zone geografice, afectează concurența, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranța Sistemului Energetic Național.
La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în rețea și tariful de extragere a energiei electrice din rețea, sunt reglementate diferențiat pe zone geografice distincte.
Analiza Consiliului Concurenței arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiții în noi unități de producere/consum.
Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor analize, în vederea schimbării modelului de tarifare a activității de transport a energiei electrice.
Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producția netă de energie electrică a poziționat România pe locul 14, alături de Grecia. Producția netă de energie electrică înregistrată la nivel național a reprezentat aproximativ 1,7% din producția de energie electrică înregistrată la nivelul Europei.
Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franței, respectiv 15,52% din producția de energie electrică a UK și 18,65% din cea a Italiei.
În acest context, sunt relevante pozițiile deținute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieței unice de energie electrică la nivelul Europei.
Potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurenței, grupul E.On are o capacitate instalată de cca. 61.090 MW, grupul RWE de cca. 51.977 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de cca. 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.
La nivel național, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011 – 2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza. Într-un scenariu optimist, se estimează că, cel mai devreme în 2017, consumul de energie electrică înregistrat în România va reveni la nivelul celui înregistrat în anul 2011.
Consiliul Concurenței mai precizează că, în condițiile în care, prețul energiei electrice pentru populație este reglementat, România înregistrează un nivel redus comparativ cu alte state europene.
În 2013, România se situa printre statele cu cele mai scăzute prețuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari prețuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh și Germania cu 0,292 euro/kWh.
