fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Licitații aranjate pe piața gazelor naturale: amenzi de 3 milioane de euro

de Roxana Preda 21.4.2015

consiliul concurenteiConsiliul Concureneței a sancționat patru companii pentru împărțirea pieței serviciilor de foraj pentru petrol și gaze naturale, în 2014, totatul amenzilor ridicându-se la aproape 3 milioane de euro.

Comportamentul anticoncurențial sancționat a vizat serviciile de foraj contractate prin licitațiile publice organizate de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A, potrivit raportului de activitate al Consiliului.

În cadrul practicii anticoncurențiale, părțile implicate au negociat împărțirea lucrărilor de foraj pentru care S.N.G.N. ROMGAZ S.A. urma să organizeze licitații publice, prestabilind câștigătorii licitațiilor, precum și modul în care urmau să acționeze în vederea asigurării câștigării licitațiilor de către cei desemnați în cartel.

Ulterior negocierilor, la data licitațiilor, întreprinderile implicate au depus oferte în așa fel încât să asigure câștigarea licitațiilor conform celor anterior agreate în cartel.

Astfel, întreprinderile implicate au cooperat în mod ilicit pentru înlăturarea riscurilor pe care le presupune concurența, prin adoptarea unui plan comun cu privire la împărțirea pieței de foraj din România în cadrul licitațiilor publice organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

Amenzile aplicate în acest caz totalizează 12.968.298 lei (aproximativ 2,89 mil EUR).

Întreprinderile sancționate, care dețineau peste 70% din piață în perioada încălcării, sunt:

  • DAFORA S.A.: 3.970.208 lei (885.278 euro)
  • FORAJ SONDE S.A. Craiova: 3.910.477 lei (871.959 euro)
  • FORAJ SONDE S.A. Târgu Mureș: 3.730.788 lei (831.892 euro)
  • UPETROM 1 MAI S.A. (pentru activitatea ilicită desfășurată de către AQUAFOR INTERNAȚIONAL S.R.L.): 1.356.825 lei (302.545 euro).

Investigația a fost declanșată în 2010, ca urmare a cererii de clemență formulate de întreprinderea FOSERCO S.A. Întreprinderea respectivă a recunoscut participarea sa la o înțelegere cu concurenții, în scopul împărțirii pieței de foraj la licitațiile organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A, și a furnizat Consiliului Concurenței informații și documente care au permis declanșarea investigației. Întreprinderea FOSERCO S.A. a primit imunitate la amendă.

Tot în 2014, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibila participare cu oferte trucate a unor întreprinderi la anumite proceduri de achiziție publică organizate de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaș, în anul 2011, ca urmare a colaborării cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, partener în cadrul Modulului de Licitații Trucate (MLT). Investigația a fost, ulterior, extinsă și pentru o altă procedură pentru care există suspiciunea participării cu oferte trucate.

Companiile de pe piața energiei trebuie să investească în tehnologie

Investigația sectorială pe piața energiei electrice s-a bazat pe informații colectate de la

  • 70 de companii care dețin licență de producere a energiei electrice
  • 180 de companii care dețin licență de furnizare a energiei electrice și
  • 8 companii care dețin licență de distribuție a energiei electrice

Consiliul Concurenței a declanșat o investigație referitoare la contractele pe termen lung încheiate de SC Hidroelectrica SA pe piața de energie electrică din România.

În cadrul investigației, au fost analizate:

  • piața producerii și comercializării de energie electrică
  • piața serviciilor tehnologice de sistem și piața de echilibrare și piața transportului
  • piața distribuției de energie electrică

O mai mare flexibilitate în funcționare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în fața concurenților europeni, în perspectiva unei piețe regionale, și, ulterior, a unei piețe unice comunitare, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcționare optimă.

În aceste condiții, Consiliul recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei și, implicit, mai competitive.

Mecanismul de tarifare afectează concurența

În privința transportului energiei electrice (inclusiv distribuția), Consiliul Concurenței consideră că actualul mecanism de tarifare, diferențiat pe zone geografice, afectează concurența, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranța Sistemului Energetic Național.

La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în rețea și tariful de extragere a energiei electrice din rețea, sunt reglementate diferențiat pe zone geografice distincte.

Analiza Consiliului Concurenței arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiții în noi unități de producere/consum.

Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor analize, în vederea schimbării modelului de tarifare a activității de transport a energiei electrice.

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producția netă de energie electrică a poziționat România pe locul 14, alături de Grecia. Producția netă de energie electrică înregistrată la nivel național a reprezentat aproximativ 1,7% din producția de energie electrică înregistrată la nivelul Europei.

Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franței, respectiv 15,52% din producția de energie electrică a UK și 18,65% din cea a Italiei.

În acest context, sunt relevante pozițiile deținute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieței unice de energie electrică la nivelul Europei.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurenței, grupul E.On are o capacitate instalată de cca. 61.090 MW, grupul RWE de cca. 51.977 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de cca. 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

La nivel național, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011 – 2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza. Într-un scenariu optimist, se estimează că, cel mai devreme în 2017, consumul de energie electrică înregistrat în România va reveni la nivelul celui înregistrat în anul 2011.

Consiliul Concurenței mai precizează că, în condițiile în care, prețul energiei electrice pentru populație este reglementat, România înregistrează un nivel redus comparativ cu alte state europene.

În 2013, România se situa printre statele cu cele mai scăzute prețuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari prețuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh și Germania cu 0,292 euro/kWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.4.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Piața RCA a scăpat total de sub control – Transportatorii cer intervenția Guvernului în piața asigurărilor auto obligatorii

Vladimir Ionescu

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) solicită Guvernului intervenţia urgentă pentru a proteja asigurările auto ale românilor după intrarea în faliment a celui… Mai mult

Stiri

Canada / Liberalii lui Justin Trudeau câștigă alegerile, nu și majoritatea

Razvan Diaconu

Partidul Liberal condus de prim-ministrul canadian Justin Trudeau se îndreaptă spre o victorie în alegerile legislative anticipate de luni, care nu îi va aduce însă… Mai mult

Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), susținut în funcție de USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult