fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Licitații aranjate pe piața gazelor naturale: amenzi de 3 milioane de euro

de Roxana Preda 21.4.2015

consiliul concurenteiConsiliul Concureneței a sancționat patru companii pentru împărțirea pieței serviciilor de foraj pentru petrol și gaze naturale, în 2014, totatul amenzilor ridicându-se la aproape 3 milioane de euro.

Comportamentul anticoncurențial sancționat a vizat serviciile de foraj contractate prin licitațiile publice organizate de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A, potrivit raportului de activitate al Consiliului.

În cadrul practicii anticoncurențiale, părțile implicate au negociat împărțirea lucrărilor de foraj pentru care S.N.G.N. ROMGAZ S.A. urma să organizeze licitații publice, prestabilind câștigătorii licitațiilor, precum și modul în care urmau să acționeze în vederea asigurării câștigării licitațiilor de către cei desemnați în cartel.

Ulterior negocierilor, la data licitațiilor, întreprinderile implicate au depus oferte în așa fel încât să asigure câștigarea licitațiilor conform celor anterior agreate în cartel.

Astfel, întreprinderile implicate au cooperat în mod ilicit pentru înlăturarea riscurilor pe care le presupune concurența, prin adoptarea unui plan comun cu privire la împărțirea pieței de foraj din România în cadrul licitațiilor publice organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

Amenzile aplicate în acest caz totalizează 12.968.298 lei (aproximativ 2,89 mil EUR).

Întreprinderile sancționate, care dețineau peste 70% din piață în perioada încălcării, sunt:

  • DAFORA S.A.: 3.970.208 lei (885.278 euro)
  • FORAJ SONDE S.A. Craiova: 3.910.477 lei (871.959 euro)
  • FORAJ SONDE S.A. Târgu Mureș: 3.730.788 lei (831.892 euro)
  • UPETROM 1 MAI S.A. (pentru activitatea ilicită desfășurată de către AQUAFOR INTERNAȚIONAL S.R.L.): 1.356.825 lei (302.545 euro).

Investigația a fost declanșată în 2010, ca urmare a cererii de clemență formulate de întreprinderea FOSERCO S.A. Întreprinderea respectivă a recunoscut participarea sa la o înțelegere cu concurenții, în scopul împărțirii pieței de foraj la licitațiile organizate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A, și a furnizat Consiliului Concurenței informații și documente care au permis declanșarea investigației. Întreprinderea FOSERCO S.A. a primit imunitate la amendă.

Tot în 2014, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibila participare cu oferte trucate a unor întreprinderi la anumite proceduri de achiziție publică organizate de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaș, în anul 2011, ca urmare a colaborării cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, partener în cadrul Modulului de Licitații Trucate (MLT). Investigația a fost, ulterior, extinsă și pentru o altă procedură pentru care există suspiciunea participării cu oferte trucate.

Companiile de pe piața energiei trebuie să investească în tehnologie

Investigația sectorială pe piața energiei electrice s-a bazat pe informații colectate de la

  • 70 de companii care dețin licență de producere a energiei electrice
  • 180 de companii care dețin licență de furnizare a energiei electrice și
  • 8 companii care dețin licență de distribuție a energiei electrice

Consiliul Concurenței a declanșat o investigație referitoare la contractele pe termen lung încheiate de SC Hidroelectrica SA pe piața de energie electrică din România.

În cadrul investigației, au fost analizate:

  • piața producerii și comercializării de energie electrică
  • piața serviciilor tehnologice de sistem și piața de echilibrare și piața transportului
  • piața distribuției de energie electrică

O mai mare flexibilitate în funcționare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în fața concurenților europeni, în perspectiva unei piețe regionale, și, ulterior, a unei piețe unice comunitare, se arată în raportul Consiliului Concurenței.

În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcționare optimă.

În aceste condiții, Consiliul recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei și, implicit, mai competitive.

Mecanismul de tarifare afectează concurența

În privința transportului energiei electrice (inclusiv distribuția), Consiliul Concurenței consideră că actualul mecanism de tarifare, diferențiat pe zone geografice, afectează concurența, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranța Sistemului Energetic Național.

La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în rețea și tariful de extragere a energiei electrice din rețea, sunt reglementate diferențiat pe zone geografice distincte.

Analiza Consiliului Concurenței arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiții în noi unități de producere/consum.

Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor analize, în vederea schimbării modelului de tarifare a activității de transport a energiei electrice.

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producția netă de energie electrică a poziționat România pe locul 14, alături de Grecia. Producția netă de energie electrică înregistrată la nivel național a reprezentat aproximativ 1,7% din producția de energie electrică înregistrată la nivelul Europei.

Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franței, respectiv 15,52% din producția de energie electrică a UK și 18,65% din cea a Italiei.

În acest context, sunt relevante pozițiile deținute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieței unice de energie electrică la nivelul Europei.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurenței, grupul E.On are o capacitate instalată de cca. 61.090 MW, grupul RWE de cca. 51.977 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de cca. 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

La nivel național, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011 – 2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza. Într-un scenariu optimist, se estimează că, cel mai devreme în 2017, consumul de energie electrică înregistrat în România va reveni la nivelul celui înregistrat în anul 2011.

Consiliul Concurenței mai precizează că, în condițiile în care, prețul energiei electrice pentru populație este reglementat, România înregistrează un nivel redus comparativ cu alte state europene.

În 2013, România se situa printre statele cu cele mai scăzute prețuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari prețuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh și Germania cu 0,292 euro/kWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.4.2015

Lăsați un comentariu


Europa

”Ca să nu fim luați de proști”: Ungaria și Polonia vor înființa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept, ca replică la criticile Bruxelles-ului

Iulian Soare

Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut pentru evaluarea respectării statului de drept de către de către statele membre, ca răspuns la acuzaţiile de încălcare… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: S-a conturat o nouă realitate politică, PNL și USR devin forțele schimbării în bine

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni că victoria în alegerile locale este o victorie majoră a dreptei româneşti și că PSD trece astfel în opoziţie.… Mai mult

Stiri

Acuzații de fraudă la Sectorul 1, după alegerile la primărie – poliția audiază câteva prsoane

Vladimir Ionescu

Poliția face cercetări după ce USR a semnalat o posibilă tentativă de fraudare a alegerilor din Sectorul 1 și a fost identificată o persoană cu… Mai mult

Stiri

Obligativitatea cardului de sănătate – se reia de la 1 octombrie în cazul vizitelor la medic și se amână în cazul consultațiilor online

Vladimir Ionescu

Utilizarea cardului național de sănătate în medicina de familie și în ambulatoriul de specialitate nu va fi necesară până la 31 decembrie 2020, în cazul… Mai mult

Europa

550 de milioane de euro pentru finanțarea IMM-urilor românești afectate de criză – Comisia Europeană a aprobat redirecționarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de… Mai mult

Stiri

Litoralul românesc – doar 3,5% din turiști sunt străini: Efectul voucherelor de vacanță, dar și al lipsei dotărilor turistice și promovării

Raluca Florescu

Două regiuni din România, respectiv Sud-Est Oltenia și Sud Vest se află în topul zonelor europene cu cei mai mulți turiști rezidenți raportat la numărul… Mai mult

Europa

Parchetul European își începe oficial activitatea – Laura Kovesi a depus angajamentul solemn în fața CJUE

Iulian Soare

Laura Codruţa Kövesi a rostit luni, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), angajamentul solemn prevăzut în procedura preluării oficiale a funcției de procuror… Mai mult