fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Libertatea de expresie? Ok: a jurnaliștilor? A trolilor? A boților?

de Alina Bârgăoanu , 15.6.2020

(Textul de mai jos reprezintă  fragmente esențiale preluate din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 94 tocmai a apărut.

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Redacția)

***
Anul acesta, Ziua Mondială a Libertății Presei a fost sărbătorită în toiul pandemiei Covid-19, o urgență medicală de proporții planetare pentru care ne este greu să găsim precedente. Comparațiile abundă: cu gripa spaniolă de la sfârșitul primului război mondial, cu epidemiile de holeră care au decimat orașe întregi din Europa în secolele al XIV-lea sau al XVII-lea.

Indiferent câte precedente am încerca să stabilim, cred că putem afirma cu destulă siguranță că avem de-a face cu un fenomen cu totul nou:

  • prima pandemie a unei lumi hiperconectate prin comerț, transport aerian și rețele digitale;
  • prima pandemie având în fundal o competiție tehnologică care a primit numele de “Noul Război Rece tehnologic”;
  • prima pandemie a epocii digitale, ocazie cu care am descoperit, o dată în plus, forța rețelelor și a platformelor digitale de a modela spațiul public, ecosistemul de comunicare și informare;
  • prima pandemie care scoate la suprafață fărămițarea, balcanizarea spațiului public global, pierderea monopolului asupra acestui spațiu global de către actori tradiționali (statali sau non-statali) și inserarea în acest spațiu a unor actori “indezirabili”, anti-mainstream, veniți din afara sistemului și luptând împotriva lui, fie că vorbim despre sistemul văzut la nivel național sau supranațional/ global.

Mass media mainstream erau prinse cu mult înaintea declanșării pandemiei în vâltoarea acestor transformări. Vorbim despre o instituție “tradițională”, organizată preponderent ierarhic, având la bază ideea că este nevoie de o intermediere profesionistă, de tip expert, a informației, de o sursă de autoritate care să intermedieze accesul la informație și să modeleze opinia publică; asociată cu sistemul de putere, de menținere a puterii și influenței în sistemul capitalist, al democrațiilor liberale; fie că vorbim despre o relație definită în termeni de opoziție (a patra putere în stat) sau o relație de tip în termeni de susținere a celorlalte puteri și mai ales a sistemului în ansamblu (putere simbolică, putere adulteră, cum o numea J. F. Revel în cartea “Cunoașterea inutilă”).

Aceste atribute – tradițional, ierarhic, expert, autoritate, intermediere – au făcut ca mass media să fie ținta atacurilor din afara “sistemului”, la fel ca toate toate celelalte sisteme tradiționale de organizare/ intermediere a puterii sau a cunoașterii (școală, partid politic, știință, sistem financiar, stat). Totul într-un context marcat de evoluția formidabilă a rețelelor digitale, care au permis derularea acestui asalt, s-au cuplat perfect cu retorica anti-sistem și au oferit o platformă de exprimare actorilor pentru care această retorică a constituit un instrument strategic.

Ascensiunea rețelelor în fața ierarhiilor

După cum releva istoricul Niall Ferguson înainte de pandemie, perioada pe care o trăim este cea a confruntării feroce dintre structurile verticale/ ierarhice și cele orizontale/ descentralizate, mai pe scurt, dintre rețele și ierarhii.

Președinția Twitter inaugurată de actualul Președinte american Donald Trump, apariția criptomonedelor, ascensiunea influencerilor din domeniul muzical, care lansează 2-3 melodii fără a lucra cu vreo casă de discuri, dar au pe Instagram o bază de câteva milioane de fani reprezintă tot atâtea forme de manifestare ale victoriei – de etapă – a rețelelor descentralizate asupra ierarhiilor, într-un context de cultivare obsesivă a ideii de alegere individuală, libertate de alegere (individual agency).

Dacă e să dăm exemple mai întunecate, dar reprezentative pentru același trend, putem adăuga atacurile cibernetice declanșate de adolescenți care paralizează instituții de forță; confruntările asimetrice, hibride; ascensiunea rețelei ISIS, constituită din millennials seduși de o ideologie a morții și a terorii, dar tot millennials; ascensiunea miscărilor anti-vaccinare (având, în subsidiar, ethos-ul anti-sistem și anti-știință); sau succesul trolilor din mediul digital care, chiar și în număr mic, sunt capabili de forta schimbări de guverne, de a influența rezultatul alegerilor, de a decide ce este “dezirabil” sau, dimpotrivă, “rușinos” în spațiul public.

Paradoxul, de fapt, privind dificultatea gestionării pandemiei Covid-19 în lumea occidentală provine și din faptul că ea a izbucnit într-un moment, așa cum am arătat, de prevalență a rețelelor, a modelelor descentralizate de organizare și a ideilor privind libertatea de alegere a individului, dar pretinde rezolvare ierarhică, aș spune preponderent ierarhică.
Pretinde ierarhie, decizie centralizată, expertiză, control. Adică instituții, autorități publice, experți, mass media tradiționale.

(………………………………………….)

Covidul Clictocrației și like-o-crației

În cazul eco-sistemului de comunicare și informare, revirimentul discursului anti-sistem, anti-mainstream (deci și împotriva mass media “tradiționale”, mass media mainstream) se desfășoară împrumutând, paradoxal, tocmai argumentele în favoarea libertății presei.

Dezbaterea referitoare la libertatea presei este istoricește complicată, centrată fiind în jurul întrebării dacă înseamnă libertatea de a exprima/ găzdui o opinie (practic nelimitată, sau neîngrădită), sau libertatea de a informa (care presupune constrângeri de natură profesională și etică, mai ales cele referitoare la adevărul, exactitatea, acuratețea informațiilor publicate).

(Citiți și: ”Interviu Jeanette Hofmann / Corona-Apps și Bio-supravegherea: ”Noi nu avem controlul asupra felului în care ar putea fi folosită în viitor.””)

Tot în lucrarea menționată, J. F. Revel remarca faptul că o anumită evoluție a presei – aceea de a se dezvolta prin raportare critică la putere – a făcut ca dreptul de a exprima opinii (libertatea de expresie) să dobândească “supremația asupra dreptului de a informa”; această evoluție a alimentat o confuzie, “confuzia dintre libertatea de expresie (care trebuie recunoscută inclusiv mincinoșilor și nebunilor( și meseria de a informa, (care-și are propriile constrângeri)”.

În contextul ascensiunii platformelor digitale care au dislocuit mass media tradiționale și jurnalistul din rolul de intermediere profesionistă a informației, confuziei dintre libertatea de expresie și meseria de a informa i s-a adăugat un nou strat, poate mai puțin sesizat:

Libertatea de exprimare este același lucru cu libertatea de amplificare în mediul online? Libertatea de exprimare se aplică și trolilor, boților, scripturilor automatizate care amplifică un mesaj conceput și distribuit initial de o persoană?

Fabricile de like-uri și de click-uri sunt protejate de aceleași principii ale libertății, sacre pentru o democrație liberală?
Se poate vorbi despre libertatea de exprimare a algoritmilor sau a motoarelor de căutare?
Cui aparțin datele personale, amprenta noastră digitală, profilul digital, urmele pe care le lăsăm – conștient sau nu – în mediul digital?

(……………………………………………)

Este paradoxal faptul că rezistența la reglementarea giganților tehnologici vine tocmai din partea mass media mainstream, una dintre victimele colaterale ale ascensiunii platformelor digitale, utilizând chiar vocabularul amplei dezbateri referitoare la libertatea de exprimare (“cenzură”, “ministerul adevărului”). La fel cum paradoxal este faptul că marile decizii privind configurația spațiului public și politic – privind legitimitatea, dezirabilitatea temelor, actorilor, preocupărilor în noul eco-sistem de comunicare – aparțin, de ceva vreme împăraților accidentali cum sunt numiți giganții tehnologici de către P. W. Singer și E. T. Brooking în cartea “LikeWar. The Weaponization of Social Media”.

Atâta timp cât discuția despre libertatea mass media se va amesteca, până la confuzie, cu discuția despre libertatea Internetului, cu cea referitoare la reglementarea și taxarea giganților tehnologici, rețelele vor prevala în fața ierarhiilor, iar mass media vor rămâne într-o criză structurală de sub-finanțare și de credibilitate.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală și concluziile pot fi citite  în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult