fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Analiză

Execuția pe S1 din 2020 – o abordare comparativă cu cea din 2019

Bugetul general consolidat a înregistrat pe prima jumătate a anului în curs un deficit de circa 45 miliarde lei, echivalent cu 4,2% din PIB estimat… Mai mult

29.07.2020

Libertatea de expresie? Ok: a jurnaliștilor? A trolilor? A boților?

de Alina Bârgăoanu , 15.6.2020

(Textul de mai jos reprezintă  fragmente esențiale preluate din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 94 tocmai a apărut.

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Redacția)

***
Anul acesta, Ziua Mondială a Libertății Presei a fost sărbătorită în toiul pandemiei Covid-19, o urgență medicală de proporții planetare pentru care ne este greu să găsim precedente. Comparațiile abundă: cu gripa spaniolă de la sfârșitul primului război mondial, cu epidemiile de holeră care au decimat orașe întregi din Europa în secolele al XIV-lea sau al XVII-lea.

Indiferent câte precedente am încerca să stabilim, cred că putem afirma cu destulă siguranță că avem de-a face cu un fenomen cu totul nou:

  • prima pandemie a unei lumi hiperconectate prin comerț, transport aerian și rețele digitale;
  • prima pandemie având în fundal o competiție tehnologică care a primit numele de “Noul Război Rece tehnologic”;
  • prima pandemie a epocii digitale, ocazie cu care am descoperit, o dată în plus, forța rețelelor și a platformelor digitale de a modela spațiul public, ecosistemul de comunicare și informare;
  • prima pandemie care scoate la suprafață fărămițarea, balcanizarea spațiului public global, pierderea monopolului asupra acestui spațiu global de către actori tradiționali (statali sau non-statali) și inserarea în acest spațiu a unor actori “indezirabili”, anti-mainstream, veniți din afara sistemului și luptând împotriva lui, fie că vorbim despre sistemul văzut la nivel național sau supranațional/ global.

Mass media mainstream erau prinse cu mult înaintea declanșării pandemiei în vâltoarea acestor transformări. Vorbim despre o instituție “tradițională”, organizată preponderent ierarhic, având la bază ideea că este nevoie de o intermediere profesionistă, de tip expert, a informației, de o sursă de autoritate care să intermedieze accesul la informație și să modeleze opinia publică; asociată cu sistemul de putere, de menținere a puterii și influenței în sistemul capitalist, al democrațiilor liberale; fie că vorbim despre o relație definită în termeni de opoziție (a patra putere în stat) sau o relație de tip în termeni de susținere a celorlalte puteri și mai ales a sistemului în ansamblu (putere simbolică, putere adulteră, cum o numea J. F. Revel în cartea “Cunoașterea inutilă”).

Aceste atribute – tradițional, ierarhic, expert, autoritate, intermediere – au făcut ca mass media să fie ținta atacurilor din afara “sistemului”, la fel ca toate toate celelalte sisteme tradiționale de organizare/ intermediere a puterii sau a cunoașterii (școală, partid politic, știință, sistem financiar, stat). Totul într-un context marcat de evoluția formidabilă a rețelelor digitale, care au permis derularea acestui asalt, s-au cuplat perfect cu retorica anti-sistem și au oferit o platformă de exprimare actorilor pentru care această retorică a constituit un instrument strategic.

Ascensiunea rețelelor în fața ierarhiilor

După cum releva istoricul Niall Ferguson înainte de pandemie, perioada pe care o trăim este cea a confruntării feroce dintre structurile verticale/ ierarhice și cele orizontale/ descentralizate, mai pe scurt, dintre rețele și ierarhii.

Președinția Twitter inaugurată de actualul Președinte american Donald Trump, apariția criptomonedelor, ascensiunea influencerilor din domeniul muzical, care lansează 2-3 melodii fără a lucra cu vreo casă de discuri, dar au pe Instagram o bază de câteva milioane de fani reprezintă tot atâtea forme de manifestare ale victoriei – de etapă – a rețelelor descentralizate asupra ierarhiilor, într-un context de cultivare obsesivă a ideii de alegere individuală, libertate de alegere (individual agency).

Dacă e să dăm exemple mai întunecate, dar reprezentative pentru același trend, putem adăuga atacurile cibernetice declanșate de adolescenți care paralizează instituții de forță; confruntările asimetrice, hibride; ascensiunea rețelei ISIS, constituită din millennials seduși de o ideologie a morții și a terorii, dar tot millennials; ascensiunea miscărilor anti-vaccinare (având, în subsidiar, ethos-ul anti-sistem și anti-știință); sau succesul trolilor din mediul digital care, chiar și în număr mic, sunt capabili de forta schimbări de guverne, de a influența rezultatul alegerilor, de a decide ce este “dezirabil” sau, dimpotrivă, “rușinos” în spațiul public.

Paradoxul, de fapt, privind dificultatea gestionării pandemiei Covid-19 în lumea occidentală provine și din faptul că ea a izbucnit într-un moment, așa cum am arătat, de prevalență a rețelelor, a modelelor descentralizate de organizare și a ideilor privind libertatea de alegere a individului, dar pretinde rezolvare ierarhică, aș spune preponderent ierarhică.
Pretinde ierarhie, decizie centralizată, expertiză, control. Adică instituții, autorități publice, experți, mass media tradiționale.

(………………………………………….)

Covidul Clictocrației și like-o-crației

În cazul eco-sistemului de comunicare și informare, revirimentul discursului anti-sistem, anti-mainstream (deci și împotriva mass media “tradiționale”, mass media mainstream) se desfășoară împrumutând, paradoxal, tocmai argumentele în favoarea libertății presei.

Dezbaterea referitoare la libertatea presei este istoricește complicată, centrată fiind în jurul întrebării dacă înseamnă libertatea de a exprima/ găzdui o opinie (practic nelimitată, sau neîngrădită), sau libertatea de a informa (care presupune constrângeri de natură profesională și etică, mai ales cele referitoare la adevărul, exactitatea, acuratețea informațiilor publicate).

(Citiți și: ”Interviu Jeanette Hofmann / Corona-Apps și Bio-supravegherea: ”Noi nu avem controlul asupra felului în care ar putea fi folosită în viitor.””)

Tot în lucrarea menționată, J. F. Revel remarca faptul că o anumită evoluție a presei – aceea de a se dezvolta prin raportare critică la putere – a făcut ca dreptul de a exprima opinii (libertatea de expresie) să dobândească “supremația asupra dreptului de a informa”; această evoluție a alimentat o confuzie, “confuzia dintre libertatea de expresie (care trebuie recunoscută inclusiv mincinoșilor și nebunilor( și meseria de a informa, (care-și are propriile constrângeri)”.

În contextul ascensiunii platformelor digitale care au dislocuit mass media tradiționale și jurnalistul din rolul de intermediere profesionistă a informației, confuziei dintre libertatea de expresie și meseria de a informa i s-a adăugat un nou strat, poate mai puțin sesizat:

Libertatea de exprimare este același lucru cu libertatea de amplificare în mediul online? Libertatea de exprimare se aplică și trolilor, boților, scripturilor automatizate care amplifică un mesaj conceput și distribuit initial de o persoană?

Fabricile de like-uri și de click-uri sunt protejate de aceleași principii ale libertății, sacre pentru o democrație liberală?
Se poate vorbi despre libertatea de exprimare a algoritmilor sau a motoarelor de căutare?
Cui aparțin datele personale, amprenta noastră digitală, profilul digital, urmele pe care le lăsăm – conștient sau nu – în mediul digital?

(……………………………………………)

Este paradoxal faptul că rezistența la reglementarea giganților tehnologici vine tocmai din partea mass media mainstream, una dintre victimele colaterale ale ascensiunii platformelor digitale, utilizând chiar vocabularul amplei dezbateri referitoare la libertatea de exprimare (“cenzură”, “ministerul adevărului”). La fel cum paradoxal este faptul că marile decizii privind configurația spațiului public și politic – privind legitimitatea, dezirabilitatea temelor, actorilor, preocupărilor în noul eco-sistem de comunicare – aparțin, de ceva vreme împăraților accidentali cum sunt numiți giganții tehnologici de către P. W. Singer și E. T. Brooking în cartea “LikeWar. The Weaponization of Social Media”.

Atâta timp cât discuția despre libertatea mass media se va amesteca, până la confuzie, cu discuția despre libertatea Internetului, cu cea referitoare la reglementarea și taxarea giganților tehnologici, rețelele vor prevala în fața ierarhiilor, iar mass media vor rămâne într-o criză structurală de sub-finanțare și de credibilitate.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală și concluziile pot fi citite  în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Turcia cere renegocierea convenției ONU care a stabilit jurisdicția maritimă a Greciei în Mediterana

Iulian Soare

Turcia şi Grecia au semnalat miercuri disponibilitatea teoretică de a rezolva prin dialog disputa referitoare la explorarea hidrocarburilor în Mediterana, angajându-se în acelaşi timp să… Mai mult

Stiri

ANAF a introdus facilitatea de identificare vizuală pentru înregistrarea la Spațiul Privat Virtual

Vladimir Ionescu

ANAF a anunțat că facilitatea de identificare vizuală online pentru înregistrarea pesoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual (SPV) este operațională. „Identificarea persoanelor fizice care doresc… Mai mult

Europa

Belarus / Poliția a deschis focul împotriva manifestanților. Lituania, nemulțumită de reacția UE, își deschide granița pentru bieloruși

Iulian Soare

Cetățenii din Belarus vor intra mai ușor pe teritoriul Uniunii Europene în condițiile în care Lituania a anunțat că va relaxa restricțiile impuse acestora pentru… Mai mult

Stiri

Mesajul SUA adresat UE: Strângeți rândurile, China este un adversar mai dificil decât a fost URSS

Iulian Soare

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a cerut miercuri ţărilor europene să ”strângă rândurile” împotriva Partidului Comunist Chinez, care foloseşte puterea economică pentru a-şi… Mai mult

Europa

Sechestru de 1,9 mld. lei asupra Victoriabank, la 6 ani după „jafului secolului” din R. Moldova. BERD cere respect pentru acționarii actuali

Razvan Diaconu

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), „în calitate acționar al Victoriabank, salută colaborarea băncii” cu Procuratura Anticorupție din Republica Moldova, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Parteriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank la firma de logistică a numerarului CIT One – sub lupa Consiliului Concurenței

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei are nevoie de informații suplimentare privind parteneriatul BCR, BRD și Raiffeisen Bank ca asociate ale firmei de logistică de valori CIT One, și… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis despre combaterea clanurilor interlope: Este o luptă de durată, să nu așteptăm rezultate peste noapte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că problema interlopilor este „foarte îngrijorătoare” și că a discutat de două ori cu ministrul de Interne Marcel Vela… Mai mult