fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Libertatea de expresie? Ok: a jurnaliștilor? A trolilor? A boților?

de Alina Bârgăoanu , 15.6.2020

(Textul de mai jos reprezintă  fragmente esențiale preluate din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare  (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 94 tocmai a apărut.

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Redacția)

***
Anul acesta, Ziua Mondială a Libertății Presei a fost sărbătorită în toiul pandemiei Covid-19, o urgență medicală de proporții planetare pentru care ne este greu să găsim precedente. Comparațiile abundă: cu gripa spaniolă de la sfârșitul primului război mondial, cu epidemiile de holeră care au decimat orașe întregi din Europa în secolele al XIV-lea sau al XVII-lea.

Indiferent câte precedente am încerca să stabilim, cred că putem afirma cu destulă siguranță că avem de-a face cu un fenomen cu totul nou:

  • prima pandemie a unei lumi hiperconectate prin comerț, transport aerian și rețele digitale;
  • prima pandemie având în fundal o competiție tehnologică care a primit numele de “Noul Război Rece tehnologic”;
  • prima pandemie a epocii digitale, ocazie cu care am descoperit, o dată în plus, forța rețelelor și a platformelor digitale de a modela spațiul public, ecosistemul de comunicare și informare;
  • prima pandemie care scoate la suprafață fărămițarea, balcanizarea spațiului public global, pierderea monopolului asupra acestui spațiu global de către actori tradiționali (statali sau non-statali) și inserarea în acest spațiu a unor actori “indezirabili”, anti-mainstream, veniți din afara sistemului și luptând împotriva lui, fie că vorbim despre sistemul văzut la nivel național sau supranațional/ global.

Mass media mainstream erau prinse cu mult înaintea declanșării pandemiei în vâltoarea acestor transformări. Vorbim despre o instituție “tradițională”, organizată preponderent ierarhic, având la bază ideea că este nevoie de o intermediere profesionistă, de tip expert, a informației, de o sursă de autoritate care să intermedieze accesul la informație și să modeleze opinia publică; asociată cu sistemul de putere, de menținere a puterii și influenței în sistemul capitalist, al democrațiilor liberale; fie că vorbim despre o relație definită în termeni de opoziție (a patra putere în stat) sau o relație de tip în termeni de susținere a celorlalte puteri și mai ales a sistemului în ansamblu (putere simbolică, putere adulteră, cum o numea J. F. Revel în cartea “Cunoașterea inutilă”).

Aceste atribute – tradițional, ierarhic, expert, autoritate, intermediere – au făcut ca mass media să fie ținta atacurilor din afara “sistemului”, la fel ca toate toate celelalte sisteme tradiționale de organizare/ intermediere a puterii sau a cunoașterii (școală, partid politic, știință, sistem financiar, stat). Totul într-un context marcat de evoluția formidabilă a rețelelor digitale, care au permis derularea acestui asalt, s-au cuplat perfect cu retorica anti-sistem și au oferit o platformă de exprimare actorilor pentru care această retorică a constituit un instrument strategic.

Ascensiunea rețelelor în fața ierarhiilor

După cum releva istoricul Niall Ferguson înainte de pandemie, perioada pe care o trăim este cea a confruntării feroce dintre structurile verticale/ ierarhice și cele orizontale/ descentralizate, mai pe scurt, dintre rețele și ierarhii.

Președinția Twitter inaugurată de actualul Președinte american Donald Trump, apariția criptomonedelor, ascensiunea influencerilor din domeniul muzical, care lansează 2-3 melodii fără a lucra cu vreo casă de discuri, dar au pe Instagram o bază de câteva milioane de fani reprezintă tot atâtea forme de manifestare ale victoriei – de etapă – a rețelelor descentralizate asupra ierarhiilor, într-un context de cultivare obsesivă a ideii de alegere individuală, libertate de alegere (individual agency).

Dacă e să dăm exemple mai întunecate, dar reprezentative pentru același trend, putem adăuga atacurile cibernetice declanșate de adolescenți care paralizează instituții de forță; confruntările asimetrice, hibride; ascensiunea rețelei ISIS, constituită din millennials seduși de o ideologie a morții și a terorii, dar tot millennials; ascensiunea miscărilor anti-vaccinare (având, în subsidiar, ethos-ul anti-sistem și anti-știință); sau succesul trolilor din mediul digital care, chiar și în număr mic, sunt capabili de forta schimbări de guverne, de a influența rezultatul alegerilor, de a decide ce este “dezirabil” sau, dimpotrivă, “rușinos” în spațiul public.

Paradoxul, de fapt, privind dificultatea gestionării pandemiei Covid-19 în lumea occidentală provine și din faptul că ea a izbucnit într-un moment, așa cum am arătat, de prevalență a rețelelor, a modelelor descentralizate de organizare și a ideilor privind libertatea de alegere a individului, dar pretinde rezolvare ierarhică, aș spune preponderent ierarhică.
Pretinde ierarhie, decizie centralizată, expertiză, control. Adică instituții, autorități publice, experți, mass media tradiționale.

(………………………………………….)

Covidul Clictocrației și like-o-crației

În cazul eco-sistemului de comunicare și informare, revirimentul discursului anti-sistem, anti-mainstream (deci și împotriva mass media “tradiționale”, mass media mainstream) se desfășoară împrumutând, paradoxal, tocmai argumentele în favoarea libertății presei.

Dezbaterea referitoare la libertatea presei este istoricește complicată, centrată fiind în jurul întrebării dacă înseamnă libertatea de a exprima/ găzdui o opinie (practic nelimitată, sau neîngrădită), sau libertatea de a informa (care presupune constrângeri de natură profesională și etică, mai ales cele referitoare la adevărul, exactitatea, acuratețea informațiilor publicate).

(Citiți și: ”Interviu Jeanette Hofmann / Corona-Apps și Bio-supravegherea: ”Noi nu avem controlul asupra felului în care ar putea fi folosită în viitor.””)

Tot în lucrarea menționată, J. F. Revel remarca faptul că o anumită evoluție a presei – aceea de a se dezvolta prin raportare critică la putere – a făcut ca dreptul de a exprima opinii (libertatea de expresie) să dobândească “supremația asupra dreptului de a informa”; această evoluție a alimentat o confuzie, “confuzia dintre libertatea de expresie (care trebuie recunoscută inclusiv mincinoșilor și nebunilor( și meseria de a informa, (care-și are propriile constrângeri)”.

În contextul ascensiunii platformelor digitale care au dislocuit mass media tradiționale și jurnalistul din rolul de intermediere profesionistă a informației, confuziei dintre libertatea de expresie și meseria de a informa i s-a adăugat un nou strat, poate mai puțin sesizat:

Libertatea de exprimare este același lucru cu libertatea de amplificare în mediul online? Libertatea de exprimare se aplică și trolilor, boților, scripturilor automatizate care amplifică un mesaj conceput și distribuit initial de o persoană?

Fabricile de like-uri și de click-uri sunt protejate de aceleași principii ale libertății, sacre pentru o democrație liberală?
Se poate vorbi despre libertatea de exprimare a algoritmilor sau a motoarelor de căutare?
Cui aparțin datele personale, amprenta noastră digitală, profilul digital, urmele pe care le lăsăm – conștient sau nu – în mediul digital?

(……………………………………………)

Este paradoxal faptul că rezistența la reglementarea giganților tehnologici vine tocmai din partea mass media mainstream, una dintre victimele colaterale ale ascensiunii platformelor digitale, utilizând chiar vocabularul amplei dezbateri referitoare la libertatea de exprimare (“cenzură”, “ministerul adevărului”). La fel cum paradoxal este faptul că marile decizii privind configurația spațiului public și politic – privind legitimitatea, dezirabilitatea temelor, actorilor, preocupărilor în noul eco-sistem de comunicare – aparțin, de ceva vreme împăraților accidentali cum sunt numiți giganții tehnologici de către P. W. Singer și E. T. Brooking în cartea “LikeWar. The Weaponization of Social Media”.

Atâta timp cât discuția despre libertatea mass media se va amesteca, până la confuzie, cu discuția despre libertatea Internetului, cu cea referitoare la reglementarea și taxarea giganților tehnologici, rețelele vor prevala în fața ierarhiilor, iar mass media vor rămâne într-o criză structurală de sub-finanțare și de credibilitate.

(………………………………………………)

***
Analiza integrală și concluziile pot fi citite  în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. 

Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.

(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale). 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult